Fermierii sunt o categorie de oameni care nu prea au timp liber, aceștia muncesc zi de zi, pe tot parcursul anului. Fie că este vorba despre cultura mare, de legumicultură sau de creșterea animalelor, munca nu poate fi pusă în cui, nici din cauza ploilor, nici a gerului, nici a secetei, nici a sărbătorilor.
Luna ianuarie este perioada cea mai bună pentru a pregăti și stabili calendarul agricol al anului, este momentul în care agricultorii își fac planurile, printre muncile zilnice.
”În cultura mare, în această lună sunt multe lucruri de făcut, extrem de importante, practic sunt momente cheie de care depinde toată activitatea de peste an. De exemplu fiecare om care se preocupă de cultivarea pămânrului este atent acum la semințe. Se interesează cu privire la soiuri noi, hibrizi, dar și legat de echipamente, sau tehnici de prelucrare a solului. Se începe aprovizionarea cu seminţe de semănat, îngrăşăminte, insecticide, fungicide etc. E luna În care ne ocupăm de îngrijirea culturilor de toamnă, conform cărții, din 15 în 15 zile se face controlul stării de vegetaţie, uneori chiar mai des.În ianuarie se face și transportul gunoiului de grajd în câmp, iar cei care nu au reușit să facă arătura de toamnă, sunt atenți la condițiile meteo și profită, deoarece arătura de iarnă e mai bună decât cea de primăvară. Arătura din acest sezon se poate face doar când pământul nu este înghețat sau e înghețat superficial, dar face ca solul să piardă mai puțină apă decât prin arătura de primăvară, În plus mai urmează înghețuri și dezghețuri, prin care pământul proaspăt arat se va afâna. E un efort care poate influența productivitatea, deci merită”, spune domnul Vasile, din Lechința, care nu se consideră fermier, dar iubește pământul și agricultura.
Și în ceea ce privește pomicultura, e o perioadă în care se execută lucrări.”Se face în primul rând fertilizarea cu îngrășământ organic, ca odată cu topirea zăpezii va intra și îngrășământul în pământ. Se execută tăieri de fructificare și la pomii tineri se verifică și se protejeaă de rozătoare. În plantaţiile pe rod se poate efectua curăţirea pomilor prin răzuirea scoarţei, îndepărtarea drajonilor şi lăstarilor de pe colet. Se face stropirea de iarnă imediat, îmbăierea”, spune inginerul agronom Grigore Zagrai.
Și cultura viței de vie necesită o permanentă preocupare. În plantații se transportă gunoiul pentru a executa lucrări de fertilizare a solului. Chiar dacă până la înmugurire mai sunt câteva săptămâni, via se controlează săptămânal, pentru a se observa condiţiile în care se păstreză materialul săditor viticol. Tot în această perioadă se procură materialul necesar pentru mijloacele de susţinere, pesticidele, îngrăşămintele chimice și materialul de legat. De asemenea se repară uneltele şi aparatura necesară viitoarelor lucrări.
O altă preocupare a oamenilor din mediul rural este grădina de legume. Așa că deja se achiziționează seminţe, îngrăşăminte chimice, insecto-fungicide necesare în primul rând producerii răsadurilor.
Pe de altă parte și legumele au nevoie de îngrășământ, așa că se achiziționează și se transportă gunoiul organic necesar pentru și pentru pământul în care se vor muta acestea. Începe amenajarea răsadniţelor și se poate seamăna în răsadniţe varza timpurie, conopida timpurie şi guliile.
Pe de altă parte legumicultorii care au seră pot să înceapă plantatul tomatelor și ardeiului, pentru cultura forțată Culturile frunzoase, înființate din toamnă, salată, spanac, ceapă verde, trebuie protejate cu folie de polietilenă, în cazul în care apar geruri uscate.
Cnform legumicultorilor semănatul începe de la finalul lunii februarie. În perioada 20-28 februarie se va semăna morcovul, pătrunjelul, mărarul, leușteanul, ridichile de lună, dar și ceapa și usturoiul. Toate acestea se seamănă până la mijlocul lunii martie. Apropo de prima lună a primăverii, după 1 martie se poate pune deja arpagic, mazăre, spanac și salata pentru căpățână. După 20 martie începe sezonul plantării cartofilor timpurii și a soiurilor de varză pentru producție timpurie. Tot în luna martie se poate face și repicatul răsadurilor în cuburi sau ghivece nutritive destinate culturilor timpurii de câmp, cum ar fi tomate, ardei, sau vinete.
În a doua jumătate a lunii martie se plantează în răsadnițe castraveții și ardeii, iar solariile se pregătesc pentru tomate și vinete. Tot în primalună a primăverii se dezinfectează răsadnițele, solariile cu formalină sau sulfat de cupru.
După data de 1 aprilie se seamănă dovleceii, ridichile de vară, dovleci de copt, pepene galben, pepene verde și porumb pentru fiert.
Până la mijlocul lunii aprilie se mai pot planta în grădină morcovi, pătrunjel, păstârnac, în rânduri, la distanță de 25 cm. Se seamănă și soiuri de mazăre târzie, sfeclă roșie și sămânță de ceapă, apoi de la mijlocul lunii aprilie începe plantatul vărzoaselor, guliei și a conopidei, precum și semănatul cartofilor preîncolțiți, la distanța de 70 cm între rânduri și 30-40 cm, între cuiburi, la adâncimea de 10 cm.
În aceiași perioadă se face semănatul fasolei, castravetelui și plantarea țelinei, la distanță de 40 cm între rânduri și pe rând. La sfârșitul lunii se poate planta răsadul de roșii timpurii și ardei.
