Orașul poate părea un loc gri, anost, populat doar cu oameni care se grăbesc spre serviciu, școală sau cumpărături și, cel mult, porumbei și vrăbiuțe cenușii. Dar pentru cine își face timp de plimbări în natură și mă refer la plimbări în Bistrița, fără a părăsi orașul, acesta se descoperă cu minunățiile lui necuvântătoare: o diversitate uimitoare de mamifere și păsări care îl populează în permanență.
Spațiile verzi, râul Bistrița care trece aproape de inima orașului, parcul, pădurile și dealurile din apropiere adăpostesc numeroase păsări, arici, veverițe, vulpi, cărprioare și chiar mistreți. Multe dintre ele vin foarte aproape de locuințele oamenilor, dar oricine le poate observa dacă își acordă timp pentru acest lucru.
Unii bistrițeni și-au alocat timp și resurse să le fotografieze și chiar să studieze această biodiversitate locale.
Doru Ruști și Ciprian Samoilă sunt doi biologi din Bistrița care au pus bazele unei asociații, Harta Verde și se ocupă de inventarierea speciilor, promovarea și protejarea patrimoniului natural.
Doru Ruști ne spune mai multe, din prisma unui specialist, despre animalele care populează orașul:
„Vorbind despre biodiversitatea locală în general, există foarte multe specii (sute de plante, mii de insecte), însă există un gradient, de la zona centrală / cartierele de blocuri la pădurile din împrejurimi (care, oficial, țin tot de de oraș).
Luând ca exemplu un grup foarte vizibil și cunoscut cum sunt păsările, în centru cuibăresc doar câteva specii (vrăbii, porumbei, stăncuțe, guguștiuci, codroși, cucuvele), însă în spațiile verzi dintre blocuri apar mult mai multe (pițigoi-mari, sticleți, grauri, florintele, ciori-de-semănătură ș.a.). În Parcul Mare (cel puțin înainte de renovare) cuibăreau țicleni, ciori-grive, mierle etc. În pădurile periurbane (Codrișor, Schullerwald etc.) cuibăresc zeci de specii, dar, din păcate nu avem un inventar complet
Suplimentar, în anotimpul rece apar oaspeți de iarnă, iar primăvara și toamna specii de pasaj, unele în mod regulat (cocoșarii, de ex.; la nivel de oraș tot în afara sezonului de cuibărit apar aușei, botgroși, mugurari, huhurezi și multe altele), altele doar în mod excepțional (mătăsarii).
Mai trebuie adăugate păsarile de apă ce apar în lungul râului (rațe, cormorani, stârci, pescărelul-albastru ș.a.)
Pentru comparație, în râul Bistrița, pe cursul din zona orașului, trăiesc și cam o duzină de specii de pești, cam jumătate din ceea ce trăia în râul Bistrița cu câteva decenii în urmă; dintre insecte (grupul net dominat de animale!) nu avem un inventar decât pentru fluturii-de-zi: cele cca.70 de specii semnalate din împrejurimile orașului reprezintă cam o treime din totalul specii cunoscute din țară; e de presupus că procentul se păstrează și pentru alte grupe de viețuitoare.
Mamiferele sălbatice preferă pădurile periurbane, în oraș apar doar aricii și, evident, șoarecii-de-casă și șobolanii; plus câinii vagabonzi, puțini în Bistrița, în momentul de față.
Mamiferele sunt reprezentate prin circa 200 specii în România, iar din zona Bistriței se cunosc vreo câteva zeci – majoritatea mărunte și puțin cunoscute publicului larg (diversele rozătoare, plus liliecii reprezintă cam două treimi din total); dintre speciile de insectivore există chițcani (câteva specii), ariciul și cârtița; iepurele-de-câmp, veverița, diverși șoareci de câmp și de pădure; mistreți și căprioare; câteva carnivore mărunte (jderul-de-piatră sau beica, nevăstuica), dintre cele mai mari doar vulpea (lupi nu mai există demult în zona Bistriței, iar urșii doar mai spre munte nu și pe dealurile Bistriței)“.
În această perioadă, mulți bistrițeni pot să observe păsările care populează râul Bistrița, mai ales în zona punții și a podurilor, de unde oamenii le aruncî mâncare. Rațele (cele mai vizibile), cormoranii, corcodelul pitic, cristeiul de baltă sunt doar câteva dintre păsările care au ajuns, în această iarnă, pe râul Bistrița. Dar cei care sunt pasionați de observarea păsărilor, pot să descopere și altele.
Foto: Veronica Petruț
În grupul Biodiversitatea și Geodiversitatea jud. Bistrița-Năsăud, pe facebook, bistrițenii pasionați de natură postează fotografii cu animale și păsări pe care le observă aproape de noi. Simona Păcurar este una dintre persoanele care fotografiază, constant, diverse specii de păsări și, printre păsările surprinse de ea se numără pănțărușul, cormoranul și cristeiul de baltă.
În această perioadă, hrănirea păsărilor de către oameni este un lucru recomandat, găsirea hranei fiind un lucru anevoios, pentru ele, pe timpul iernii.
Hrănitori pentru păsări există în Parcul Municipal și este recomandat ca acestea să fie alimentate cu semințe de floarea soarelui, neprăjite și nesărate, bineînțeles.
Căprioare lângă casă și mistreți în grădină
Unii bistrițeni, care locuiesc spre periferia orașului, pot observa mai des animale sălbatice, inclusiv mamifere, nu doar păsări. Pe Valea Budacului sau în zona Sigmir oamenii pot observa uneori căprioare care vin destul de aproape de locuințele lor, dar și mamifere mai mici.
Foto: Veronica Petruț
Gabriela Born locuiește în zona Viișoara, chiar la strada principală, dar a observat, frecvent, în grădina ei, urme de mistreți care caută hrană în jurul nucului.
Gabriela și soțul ei obișnuiesc să admire păsările care se adună în grădina lor, unde găsesc hrană pe timp de iarnă.
„Am fost și eu mirată de diversitatea speciilor la păsări. Soțul meu are papagali și, în fiecare dimineață, arunca resturile de la masa lor în curte și grădină. Mai ales în perioada asta se adună multe pasari, care sunt pentru noi o încântare: ciocănitori, porumbei, vrăbii, turturele, gaițe…“, mai povestește ea.
„Locuiesc de mai bine de un an de zile la marginea Bistriței,într-un loc în care toți cei care mi-au fost oaspeți s-au bucurat de liniște și,uneori,de apariția vreunei vietăți aflate în trecere prin livada mea.Sunt un iubitor al naturii și al animalelor sălbatice.De când eram mic și mergeam cu bunicul meu pe dealuri,am fost curios să aflu cum arată urma de urs într-un pârâu sau amprenta copitei de mistreț prin zăpadă.N-am crescut prea mult de atunci, pentru că și acum, pe zăpada căzută proaspăt,încerc să deslușesc urmele desenate de goana iepurelui sau salturile căprioarei. Vă pot spune că și acum,la marginea orașului,încă mai poți observa dacă ești atent,suficient de multe animale sălbatice.Cu mult mai puține față de acum cinci sau zece ani,dar mai sunt.Căprioarele sunt de departe cele mai spectaculoase.Dar să stiți că lângă Schullerwald am văzut scurmături de mistreți,sunt zeci de fazani și câteva căprioare.Dintre speciile de păsări pe care le-am urmărit,aș putea enumera de la ciocănitoare și ereți până la cuci și coțofene.Chiar în podul casei mele și-au făcut cuib anul trecut pițigoii.N-am vrut să le stric rostul,mai ales că anul trecut au scos două rânduri de pui“, a spovestit și Lucian Moldovan, un reprezentant al Partidului Verde Bistrița.
Cei care vor să cunoască mai multe despre biodiversitatea Bistriței și să se implice în promovarea și protejarea acestui patrimoniu natural, pot să acceseze site-ul harta-verde.ro, unde vor găsi un proiect inițiat tocmai pe această temă.
Ocupati-va oleaca si de HARTA VERDE a orasului . Aici edilii au pus gand rau spatiilor verzi. Consultati asa zisele proiecte de modernizare care vor duce la pierderea a mii de mp. de spatii verzi. Vezi cazul parcarea din EMINESCU si proiectul PIATA CENTRALA care va duce la taierea a 107 copaci si disparitia perimetrelor cu iarba si a rondourilor cu flori.