Petrecerile continuă azi, a treia zi de Crăciun cu onomastici, creștinii îl cinstesc pe Sfântul Ștefan. Peste 450.000 de romani îşi serbează onomastica de Sfântul Ştefan, cei mai mulţi fiind bărbaţi cu numele Ştefan, Fănel, Ştefănel. Fănică, Fane, Ştefanus şi Istvan, potrivit informaţiilor Ministerului Afacerilor Interne (MAI-2015). Femeile se numesc Ştefania, Ştefana, Fănica, Fănuţa şi Fana.
Numele este de origine grecească – Stephanos – şi înseamnă „coroană”, „ghirlandă”, „cunună”.
Sfântul Ştefan, a fost unul dintre ucenicii lui Iisus şi primul martir al Bisericii, fiind serbat pe 27 decembrie, în a treia zi de Crăciun.
Există în popor credinţa că Sfântul Ştefan îi ajută pe bolnavi şi pe cei care se judecă de multă vreme, dar şi că în această zi persoanele certate trebuie să se împace.
O veche tradiţie spune că de ziua Sfântului Ştefan este bine să aducem în casă icoana care-l înfăţişează pe acest martir.
Se mai spune că pentru sporul casei şi sănătatea rudelor bolnave sau păgubite este bine ca în 27 decembrie să dăruim icoana Sfântului Ştefan sau o candelă nouă, aprinsă.
În această zi, în biserici se pomenesc creştinii care au murit în împrejurări dramatice şi se împart pachete cu alimente celor care poartă numele Sfântului Ştefan.
Se mai zice că în această zi persoanele certate trebuie să se împace.
Ștefan a fost unul dintre ucenicii lui Iisus Hristos, care îl urmau pretutindeni şi care au asistat direct la faptele sale. El a fost condamnat la moarte în anul 33, de autorităţile iudaice, deschizând drumul unui impresionant şir de martiri creştini, pedepsiţi pentru credinţa lor.
Sfântul Ştefan a fost ucis cu pietre în valea lui Iosafat. Având în vedere că în vremea aceea cei care erau ucişi cu pietre nu puteau fi înmormântaţi în cavoul familiei, se presupune că trupul Sfântului Ştefan a fost pus în mormântul unui creştin. Moaştele sale au fost descoperite în anul 415, atunci când preotul Luchian din Kefar-Gamala a avut o viziune. Când i s-au descoperit moaştele, pe mormântul său a fost scris „chiliel”, care în limbă ebraică înseamnă „cunună”, pentru că el a luat, cel dintâi dintre creştini, cununa muceniciei.
