Vicepremierul Daniel Suciu a declarat că impactul bugetar pentru indemnizaţiile la limită de vârstă pentru primari, cuprinse în proiectul Codului administrativ, este între 100 şi 150 de milioane de lei pe an.

„Impactul bugetar pentru indemnizaţiile la limită de vârstă este undeva între 100 şi 150 de milioane de lei pe an. În legătură cu avizul negativ al Consiliului Economic şi Social (aviz negativ – n.r.), vreau să vă aduc aminte că inclusiv după şase luni de discuţie în Parlament al Codului administrativ, care în mare măsură astăzi este acelaşi cu cel din Parlament, şi atunci, la momentul respectiv, CES a dat aviz negativ. Prin lege suntem obligaţi să solicităm avizul CES, care este unul consultativ. O să răspundem şi o să motivăm vizavi de obiecţii şi observaţiile celor de la CES, în schimb e o discuţie foarte complicată, având în vedere că din avizul CES s-a menţionat doar punctul de vedere al sindicatelor şi nu s-a menţionat susţinerea celor din asociaţiile şi din structurile administraţiei locale, asta ca un detaliu de fond”, a spus Suciu la dezbaterea „Upgrade România: marile proiecte de investiţii în 2019”, întrebat cum ar trebui interpretat avizul negativ al CES la proiectul Codului administrativ şi dacă se ştie ce impact va avea măsura pensiilor speciale pentru primari, conform agerpres.ro.

1 COMENTARIU

  1. Inainte de Codul Administrativ, Romania are nevoie de o reforma administrativa profunda. Cu ocazia unei vizite la Bistrita, Comisarul european pentru politică regională Corina Creţu, sustinea că actuala organizare administrativ – teritorială a țării împiedică foarte mult absorbția fondurilor europene. Comisarul european pentru politică regională, argumenta ca solutia este regionalizarea. Pentru asta este nevoie de vointa politica. Exista două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea Constituției și introducerea „regiunii” drept categorie administrativ teritorială în Romania ceea ce nu există astăzi. A doua cale este mai simpla si se poate face prin lege care sa prevada comasarea mai multor județe, ceea ce nu necesită modificarea Constituției. Aceasta presupune ca din cele 41 de județe actuale sa faci un numar mai redus dupa modelul Poloniei, care a făcut reforma administrativa in1999, prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare judetelor de la noi) in 16 mari voievodate, pentru a corespunde cerintelor europene. Uniunea Europeană nu recunoaște caracterul de regiune, decat dacă ai minim 800.000 de locuitori. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu ești considerat regiune, deci nu poți să depui singur proiecte pentru fonduri europene, nu ești eligibil pentru niciun fel de proiect. In Romania, nu exista nici un județ care îndeplinește condiția de a avea 800.000 de locuitori. România pierde, din această cauză, enorm de mulți bani europeni, fiindca totul depinde de Guvernul de la București unde lucrurile se misca foarte greu. De aceea, ar fi extrem de utila o initiativa legislativa privind regionalizarea. Sa nu uitam insa ca in timpul USL , Guvernul Ponta cu o majoritate de 65% nu a avut curajul sa vina cu o reforma administrativa profunda. S-au invocat tot felul motive si s-a apelat doar la paleative care nu au dus la nici un rezultat. Regionalizarea trebuie sa aiba ca obiectiv esential descentralizarea si un grad ridicat de autonomie regionala. Insa regionalizarea cu pastrarea judetelor nu rezolva nimic, dimpotriva adauga un nivel suplimentar de birocratie intre administratia centrala si locala. Solutia este extrem de simpla si ea presupune desfintarea judetelor si trecerea unor prerogative de importanta zonala, ale acestora la regiune, si a celorlalte atributii judetene care au importanta locala, la primarii, unde sunt mai aproape de cetatean. Astfel, orasele si comunele mari vor putea primi mai multe atributii in timp ce comunele mici vor ramane cu functiile actuale. Aceasta masura ar determina in timp asocierea comunelor si nu comasarea lor facuta din birou dupa ureche.

SPUNE-TI PAREREA