Grefierii de la Tribunalul Bistrița-Năsăud au organizat astăzi un protest, pe scările instituției.

Protestul a fost organizat la mai multe tribunale din țară, de la ora 11.00 și este inițiat de Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial. Nemulțumirile grefierilor sunt legate de calcularea salariilor.

“Personalul auxiliar de specialitate reprezintă singura categorie profesională al cărui salariu net nu a fost majorat cu procentul de 25% astfel cum s-a prevăzut în legea salarizării, de majorări salariale beneficiind numai anumite funcţii din interiorul categoriei, respectiv grefierii cu vechime în specialitate mai mică de 5 ani, grefieri-arhivari, grefieri-registratori şi personalul conex, precum şi funcţiile de conducere, care reprezintă aproximativ 20% din totalul angajaţilor şi numai etapizat pentru anii 2019-2022. Consecinţa directă o constituie instituirea unei discriminări directe între funcţiile care compun categoria noastră profesională, precum şi faţă de celelalte categorii socio-profesionale”, potrivit lui Cătălin Trăistaru, preşedintele Sindicatului naţional al Grefei Judiciare Dicasterial în urmă cu două săptămâni, când s-au anunțat protestele.

Conform presei naționale, lista revendicărilor grefierilor este următoarea:

-„Cuantumul total al sporurilor la care este îndreptățit personalul auxiliar de specialitate și conex, în conformitate cu dispozițiile legii salarizării, este acordat diferențiat de către angajatori, în prezent existând o salarizare neunitară între funcții care au același grad, gradație și vechime, deși personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții de muncă, aspect sesizat de două ori de fostul Ministru al muncii și justiției sociale. Limitarea cuantumului sporurilor cel mult la nivelul acordat în luna decembrie 2018, înseamnă, pe de o parte, blocarea oricăror demersuri efectuate în încercarea de a înlătura discriminarea instituită, iar, pe de altă parte, deschide calea angajatorilor care au acordat procentul integral al sporurilor în raport de dispozițiile Legii nr. 153/2017, de a diminua cuantumul acestora, ceea ce înseamnă scăderea salariilor cu până la 15%.

-Modul eronat de calcul al salariilor de bază, recunoscut, atât prin decizii administrative, cât și, în paralel, prin hotărâri judecătorești, definitive, Guvernul însă refuză o intervenție legislativă pentru corectarea coeficienților din grilă.

OUG nr. 114/2018 cuprinde prevederi relative și la plata eșalonată a sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea categoriei noastre profesionale, inclusiv în ceea ce privește plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești devenite executorii în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2019, având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a acestor sume, ceea ce conduce la o dublă discriminare, cu atât mai mult cu cât modul greșit al salariilor subzistă din anul 2015, iar plata acestor drepturi ar putea constitui o îndreptare parțială a prejudiciului adus.

OUG nr. 6/2019 vine și eșalonează plata retroactivă a drepturilor salariale recunoscute prin decizii administrative ca urmare a neaplicării sau aplicării eronate a legilor de salarizare succesive.

– Începând cu luna ianuarie 2019, categoria noastră profesională, alături de alte categorii din sistemul bugetar, beneficiază de dreptul la acordarea indemnizației de hrană prevăzută de art. 18 din Legea nr. 153/2017. Există situații în care indemnizația de hrană nu a fost acordată sau a fost acordată în alt cuantum decât cel prevăzut de lege. Acordarea indemnizației de hrană afectează acordarea sporurilor de care beneficiem, în condițiile legii, sub aspectul cuantumului, întrucât este inclusă la calculul procentului de 30% prevăzut de art. 25 din Legea nr. 153/2017 în care trebuie să se încadreze ordonatorii de credite.

Astfel, ordonatorii de credite vor avea de ales între neacordarea indemnizației de hrană și păstrarea sporurilor sau acordarea indemnizației și acordarea în procent mai mic a sporurilor, pe măsură ce personalul va atinge nivelul salariului de încadrare prevăzut pentru anul 2022 și, implicit, aplicarea legii salarizării, concret, scăderi salariale cu până la 15%.

Indemnizația de hrană trebuie să fie exceptată de la calculul procentului de 30% prevăzut de art. 25 din Legea nr. 153/2017  în care trebuie să se încadreze ordonatorii de credite care au calitatea de angajatori pentru categoria noastră profesională, acordarea acesteia și schimbarea modului de impozitare reprezentând o măsură electorală și un artificiu fiscal, pentru bugetari.

-În perioada 2019-2021, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora.

Este de notorietate faptul că specificul activității personalului auxiliar de specialitate, la care se adaugă volumul de activitate din instanțe și parchete, implică efectuarea de ore suplimentare.

Potrivit evidențelor, munca suplimentară efectuată de personalul auxiliar de specialitate depășește cu mult cele 360 de zile prevăzute de Codul muncii, iar activitatea specifică nu permite compensarea acestora nici măcar cu timp liber corespunzător“.

Situația lor este cu atît mai grea cu cât, spre deosebire de alte categorii de bugetari, personalului auxiliar de specialitate îi este interzisă desfășurarea oricăror alte activități, cu excepția celor didactice, salariul reprezentând singura sursă de venit. Astfel, potrivit art. 77 din Legea nr. 567/2004:

SPUNE-TI PAREREA