Cu ani în urmă, catastrofele care aveau loc în județ sau în țară erau luate ca atare și nimeni nu vorbea despre un sistem de alertare sau despre o educație a oamenilor, în sensul de a fi pregătiți în cazul unor scenarii sumbre. Astăzi oamenii au devenit mai exigenți și sanționează autoritățile de fiecare dată când au impresia că apariția unui fenomen periculos nu a fost abordat corespunzător. Comunicarea dintre instituții și oameni a ajuns la un alt nivel, prin aplicații, rețetele de socializare, exerciții tactice și evenimente deschise pentru publicul larg. Marius Rus este purtătorul de cuvânt al Inpectoratului Județean pentru Situații de Urgență Bistrița-Năsăud, iar misiunea sa este de a comunica, atât cu presa, cât și cu populația. Despre catastrofe, avertizări , cum trebuie să ne comportăm și ce trebuie să avem mereu în casă pentru orice eventualitate, cutremure, fenomene meteo extreme și accidente grave, aflați dintr-un interviu acordat publicației Observator BN.

Cu ce situații de de urgență  se confruntă cel mai frecvent Bistrița-Năsăud?

Situațiile de urgență din  zona de competență a unității noastre (raza judeţului Bistrița – Năsăud) sunt diversificate: incendii de amploare la locuințe individuale, la operatori economici ori la fondul forestier, accidente rutiere cu victime multiple, căutare – salvare din zonele montane greu accesibile, misiuni pirotehnice, fenomene meteo extreme (nr. furtuni, viituri, inundații) și multe altele.

Cum sunt informați oamenii cu privire la situațiile în care ar trebui să fie precauți?

Prin compartimentul de specialitate – relații publice, dar și cu sprijinul inspectorilor de prevenire și a componentei operative implementăm, pe tot parcursul anului, campanii de informare și conștientizare cu privire la prevenirea unor situații de urgență, dar și despre modul cum trebuie să ne comportăm pe timpul și după producerea unei situații de urgență de amploare. Vorbim despre campanii demarate la nivel national (”RISC – Renunță! Improvizațiile sunt catastrofale”,  ”F.O.C. – Flăcările Omoară Copiii”!, împreună cu Delgaz Grid, ”Nu tremur la cutremur” – modul de comportare pe timpul și după producerea unei cutremur) dar și o serie de campanii demarate la nivel local, individual sau alături de alți parteneri: ”Încotro? Dă Șansă Vieții”, alături de IPJ BN, cu sprijinul Consiliului Județean prin ATOP, măsuri de prevenire a situațiilor de urgență specifice sezonului rece, respectiv celui cald. În general, toate situațiile de urgență pe care unitatea noastră le gestionează sunt transpuse în campanii de informare și conștientizare ce ajung, prin toate mijloacele de comunicare – inclusiv pagina de facebook a unității, dar mai ales prin partenerii noștri media, la un număr mare de bistrițeni. Și vrem să ajungem la cât mai mulți oameni posibil.

În ce proporție (aproximativă) se respectă sfaturile și recomandările oferite de către ISU?

Situația statistică comparativă a ultimilor ani arată scăderi semnificative la numărul de incendii de vegetație (de la sute de incendii anual, în anul 2018 sunt înregistrate, până astăzi, câteva zeci), scăderi succesive a numărului de incendii la locuințe sau operatori economici, dar și a evenimentelor rutiere soldate cu victime rănite grav, chiar și numărul deceselor înregistrate pe raza județului nostru. Asta ne motivează să continuăm campaniile de informare, alături de partenerii noștri și să facem tot ce este omenește posibil să ne atingem dezideratul nostru: un climat de siguranță.

În 2017, după un val de furtuni care s-au abătut asupra României, s-a utilizat pe facebook, aplicația„safety check“, dar aceasta a fost luată în râs de mulți oameni, care au folosit-o pentru a face glume. Cum comentezi această atitudine?

Aplicația ”Safety Check” a platformei Facebook, dacă este folosită responsabil de către cei dintr-o zonă afectată, este extrem de utilă. Ajută utilizatorii rețelei de socializare să-i anunțe pe cei dragi, familie sau prieteni, că sunt în afara oricărui pericol. Este lesne de înteles cât poate fi de important pentru cei apropiați să știe despre cei dintr-o zona în care a avut loc o situație de urgență de amploare că sunt bine. În momentul în care această facilitate a platformei de socializare va fi utilizată cu simț de răspundere, am convingerea că și glumele inutile vor fi din ce în ce mai puține.

Care ar trebui să fie comportamentul unui popor educat privind atitudinea și luarea măsurilor de precauție în caz de dezastru?

Pornind de la ce ați punctat la întrebarea anterioară: Să ajungem să conștientizăm cu toții responsabilitatea pe care o avem fiecare în parte – pentru propria persoană, pentru copiii noștri, pentru cei din jur și comunitatea din care facem parte și punem seriozitatea pe primul plan, în detrimentul atitudinii delăsătoare care funcționează pe principiul bine-cunoscut: ”Stau liniștit, că nu mi se poate întâmpla mie”.

De ani de zile, noi, alături de alte instituții cu atribuții în domeniu, diferite ONG-uri și mass media tragem semnale de alarmă, implementăm proiecte și strategii pentru diferite publicuri țintă, insistăm foarte mult pe copii și încercăm să ajungem la ei sau să îi aducem la noi încă de la vârste fragede, suntem prezenți în școli și grădinițe. Încercăm și alte abordări, să renunțăm la prezentările fade, încercăm să stabilim un contact direct, un dialog. Lucrăm foarte mult pe feedback-ul primit. Ați rămâne surprinși ce idei geniale primim de la cei mai mici. E o muncă de echipă și după ce fiecare membru a înțeles scopul și rolul său de a modela caractere din punct de vedere preventiv, activitățile noastre sunt din ce în ce mai reușite.

Pentru ce scenarii ar trebui să fim pregătiți, în orice moment și ce ar trebui să avem în casă, în acest sens?

Pentru județul Bistrița Năsăud, situațiile de urgență care pot avea loc în casă sunt: incendiile, accidentele casnice, afecțiunile medicale inopinate și altele. Cum în fiecare autoturism legea ne obligă să avem un stingător, nu ar strica unul în fiecare locuință. În faza incipientă, incendiile pot fi lichidate ușor, dacă sunt observate la timp și stingătoarele sunt utilizate corect.

 

O trusă de supraviețuire trebuie să conțină: cel puţin 4 l de apă/persoană/zi; alimente neperisabile; îmbrăcăminte pentru fiecare persoană, în funcție de anotimp; un sac de dormit sau două pături pentru fiecare persoană; o trusă de prim ajutor; aparat radio cu baterii pentru a putea asculta informările oficiale ale autorităților, lanternă, un fluier, un telefon; articole pentru copii în funcție de vârstă; articole de igienă personală; acte personale, bani pentru cele necesare câteva zile.

Unde ne putem documenta despre acest domeniu, siguranța în caz de cutremur sau alte calamități?

Cea mai utilă platformă este cea mediatizată de noi, în ultima perioadă: www.fiipregătit.ro. De asemenea, există multe canale de informare oficiale, autorizate, foarte utile și cu explicații. Unele sunt chiar interactive, cum ar fi aplicația DSU, disponibilă gratuit atât pentru Android, cât și pentru iOS, site-urile Departamentului pentru Situații de Urgență (http://www.dsu.mai.gov.ro/ ),  Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (www.igsu.ro ), respectiv ale inspectoratelor județene ( de ex. www.isu-bistrița.ro) . Cel mai important, din punctul meu de vedere, este să filtrăm informația, să găsim surse autorizate de la autoritățile competente.

Ai fost cooptat în cadrul exercițiului SEISM 2018. Ce poți să ne spui despre această experiență?

Sunt singurul care am participat la exercițiul SEIM 2018 în Comandamentul Național, mai exact în cadrul Centrului Național de Comunicare, organizat obligatoriu în astfel de situații de amploare. Echipajele pompierilor bistrițeni au fost alertate conform Concepției Naționale de Răspuns Postseism Major și au fost direcționate spre București. Dintre acestea, două echipaje (unul de prim ajutor SMURD și unul care încadrează o autospecială de lucru cu apă și spumă) au rămas în capitală pe toată perioada exercițiului și au executat misiuni de căutare-salvare alături de pompieri din întreaga țară. Și, nu în ultimul rând, un alt coleg, slt. Colța Emil, din postura de ofițer detașat în această perioadă pentru nouă luni la IGSU, a fost implicat, la rândul său, în misiuni specifice în cadrul exercițiului.

 

O experiență unică din care am avut de învățat multe lucruri noi. Sunt perfecționist, vreau să asimilez cât mai multe cunoștințe noi și experiență, iar SEISM 2018 a fost un moment perfect pentru asta. Am lucrat zi și noapte direct cu mass media centrală și din alte țări, cu echipe de transmisiune în direct de la site-urile (locațiile) exercițiului, în condițiile în care activitatea curentă de la nivelul unității noastre nu presupune acest lucru. Aștept cu nerăbdare noile provocări.

 

Care este riscul ca în Bistrița să se producă un cutremur? De ce trebuie să fim, totuși, pregătiți și pentru acest scenariu?

 

Există mitul că județul nostru este ferit aproape total de riscul producerii unor cutremure. Acest lucru nu poate fi garantat. Într-adevăr, poziția geografică a județului, fiind situat în interiorul Arcul Carpatic, indică faptul că am fi mai protejați din acest punct de vedere, mai ales dacă ne raportăm la celelalte zone ale României. Mai mult, nu există consemnări istorice despre cutremure majore în această zonă, dar poate fi cineva cu adevărat sigur că suntem feriți în totalitate?  Oricum, ținând cont de libera circulație, orice bistrițean poate fi surprins de un cutremur în zone cu risc din România sau din străinătate, de aceea, din punctul nostru de vedere, este absolut necesar ca fiecare om, în anul 2018, să fie informat despre cum să se comporte pe timpul și după producerea unui cutremur de amploare.

 

În ultimii ani, ați avut o mulțime de exerciții tactice în unități școlare. Este noua generație mai serioasă și mai cooperantă în sensul adoptării unei atitudini adecvate în caz de pericol sau calamitate?

 

Am avut multe exerciții și o sa avem în continuare. Este unul din obiectivele noastre să pregătim tânăra generație și să ne asigurăm că aspectele preventive promovate de noi ajung, chiar de mai multe ori dacă se poate, la fiecare elev bistrițean în parte. Niciodată nu putem susține că o întreagă generație a populației este perfect pregătită, dar este obligația noastră legală și morală să o pregătim cât mai bine și pentru asta avem nevoie de receptivitatea oamenilor. Să știți că de cele mai multe ori aceasta nu întârzâie să apară.

 

Pe lângă dezastre de amploare, care afectează o mare parte din populație, există micile tragedii zilnice: accidente, în mare parte, rutiere, dar și accidente de muncă sau în propria locuință. Cât de pregătiți sunt oamenii să acorde primul ajutor în astfel de situații, până la venirea echipajelor de salvare?

Oamenii care sunt martori la situații de urgență, în general, au tendința să încerce să ajute. Unii oameni știu ce trebuie să facă, alții acționează instinctual și, din păcate, fac mai mult rău decât bine. În cazul accidentelor rutiere, mânați de adrenalină, extrag victimele necorespunzător din mașinile avariate și aici apare riscul ca leziunile deja suferite să fie agravate.

Un curs de prim ajutor absolvit la pompieri, ambulanță, Crucea Roșie sau alte ONG-uri de profil oferă informațiile de bază despre modul cum se acționează în primele minute, ce trebuie făcut procedural corect. Dacă totuși nu există acel ”sânge rece” de a acorda primul ajutor unei / unor victime, pentru noi este esențial să primim informații cât mai exacte și corecte despre situația în sine, în acest mod cel care preia apelul pe numărul unic de urgență 112 are toate datele despre cum să gestioneze corect situația și ce resurse de intervenție să aloce. Acesta este un subiect mai complicat și delicat și poate fi abordat separat, în detaliu, oricând există interes în acest sens.

 

Care este atitudinea cea mai dificilă cu care aveți de a face în caz de accidente?

 

Cum spuneam mai sus, se instalează panica, ceea ce este absolut firesc și în majoritatea cazurilor, cei care solicită ajutorul nostru nu au răbdare să ne spună ce s-a întâmplat. De multe ori, conversația se rezumă la ”Accident în locația X, Haideți repede!”. În plus, percepția diferită asupra timpului de răspuns este foarte des întâlnită în cazul situațiilor de urgență. Un martor sau o persoană implicată într-un accident rutier, de exemplu în zona Unirea, percepe total diferit cele 5 – 7 minute ale timpului de deplasare, la o oră de trafic intens, comparativ cu o persoană care locuiește pe Strada Libertății și vrea să ajungă în partea de sus a orașului, într-o seară, după ora 21.00, când traficul este mai redus. Și exemplele pot continua…

 

Cât de importante sunt minimele cunoștințe de acordare a primului ajutor până la sosirea ambulanței sau a echipajului SMURD?

 

Extrem de importante. De aceea îi încurajăm pe toți cei care au posibilitatea să parcurgă un modul minim de pregătire în ale primului ajutor, indiferent de locul unde aleg să îl facă. Important e să îl facă ! De exemplu, în cazul unui stop cardio-respirator, compresiile toracice sunt deosebit de importante dacă nu poate fi aplicat un şoc în primele 5 minute după stop. Și la fel de important este ca aceste compresii (apăsări) să fie făcute corect. Asta se învață ușor la cursurile amintite mai sus.

 

Unde ne putem documenta despre manevrele de prim ajutor?

Din punctul meu de vedere, cea mai bună documentare poate fi făcută pe platforma https://fiipregatit.ro/prim-ajutor/ . Acolo se explică totul, de la apelul pe numărul unic de urgență 112, modul de acordare a primului ajutor, chiar și reacțiile alergice întâlnite.

În ce momente ai fost plăcut surprins de reacția oamenilor în cazul unei situații de urgență?  

În aproape 8 ani am avut ocazia să particip la cele mai diversificate și de amploare situații de urgență din județ, în calitate de observator dacă vreți, pentru că misiunile sunt gestionate operativ de către colegii mei din prima linie, de la subunitățile de intervenție.

Am fost de foarte multe ori încântat să văd solidaritatea oamenilor atunci când semenii sunt în situații delicate. La unele incendii, de exemplu, toată lumea ajută. Vecini, familie, prieteni, chiar și simpli trecători. Dar este important ca acest ajutor să fie oferit calculat. NU este recomandat ca fiecare să intre într-o zonă de incendiu mânat de adrenalina, unde este risc de aprindere, electrocutare, prăbușire elemente de construcție sau altele. Comandantul acțiunii, pompierul care conduce intervenția poate coordona, pe lângă echipele proprii și echipe de civili care vor să ajute. Și dacă există o minimă comunicare lucrurile pot ieși foarte bine, înspre folosul celor care au nevoie de ajutor.

La accidente, la fel. Dacă primim datele necesare complete prin apel, dacă în zonă opresc oameni care au un minim de cunoștințe de prim ajutor sau dacă există orice formă de spirit civic, pentru noi este un real ajutor. Nu este un clișeu când spun că cetățeanul este partenerul nostru numărul 1 în prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență. Și de cele mai multe ori, acest parteneriat își atinge scopul.

Și nu în ultimul rând, când după o misiune la care participăm, echipajele de intervenție primesc un simplu ”Multumesc„. Atât. Atunci înseamnă că oamenii apreciază efortul făcut pentru a-i ajuta.

 

 

SPUNE-TI PAREREA