Președintele ALDE Bistrița-Năsăud, Ioan Țintean, a vorbit, într-un interviu pentru ObservatorBN, despre situația politică actuală din România, despre proiectele județului, dar și despre problema deșeurilor din Bistrița-Năsăud.

Rep: Cum ați caracteriza scena politică în momentul de față?

Ioan Țintean: Agitată. Este o perioadă extrem de agitată. Paradoxal, agitația este invers proporțională cu miza, pentru că nu există o miză, așa cum ar fi, de exemplu, o miză ca să schimbi guvernul sau ca să schimbi puterea. Toată miza este acum pentru a reglementa statutul puterii judecătorești, a puterii administrative, a puterii legislative. Acesta este un lucru bun, dar lucrul acesta se poate face prin emanarea unor acte normative foarte clare, care să nu lase loc de discuții, de nuanțe. Până unde se întinde puterea administrativă, până unde se întinde puterea judecătorească, până unde se întinde puterea executivă? Să se știe exact că acestea funcționează independent.

Rep: Unii oameni au impresia că cine controlează justiția, deține puterea în stat…

Ioan Țintean: Din păcate, această situație s-a creat pe fondul scăderii de imagine a Parlamentului, pentru că, în orice țară și în orice stat democratic, acolo unde Parlamentul este recunoscut de populație ca fiind cel mai democratic instrument, care operează, acolo lucrurile nu se întâmplă așa, ca la noi. De aceea lumea crede că în România poți să conduci dacă deții puterea judecătorească sau că dacă puterea judecătorească își dorește ceva, se realizează. Părerea mea e că Parlamentul a început să-și recâștige imaginea, dar încă mai are de lucru, să devină instrumentul politic cel mai eficace și credibil. Voința poporului este concentrată în Parlament.

Rep: Totuși, în România există cazuri în care procurorii au schimbat, indirect, președinți de Consiliu Județean, primari, parlamentari…

Ioan Țintean: Exact. Pentru că au încălcat legea. Ori, într-un stat democratic, cine greșește, plătește. S-a întâmplat chiar ca oameni cu statutul de parlamentar să greșească și pentru asta au plătit. Dar nu înseamnă că numai în domeniul Parlamentului au greșit. S-a greșit și în alte domenii. Avem exemple când judecători, procurori, magistrați au fost condamnați sau membri ai Guvernului care au greșit și au răspuns în fața legii. Din toate domeniile de activitate sunt exemple negative. Dar dacă vom construi legi clare, precise, eu zic că lucrurile se vor așeza.

Rep: Când se va întâmpla acest lucru?

Ioan Țintean: Odată cu terminarea schimbării generațiilor, pentru că acum este o interferență între generația veche și generația nouă. Generația veche probabil a făcut o trecere mai lentă, probabil crezând că poate deține puterea absolută, generația nouă a venit cu aplomb și entuziasm, crezând că poate înlocui abrupt generația veche. Cred că trebuie să existe o armonizare. S-ar putea să vină un viitor în care generația nouă să manifeste o doză mai mare de corectitudine sau să înțeleagă mai bine rostul lumii de aici încolo. Este un punct de vedere, s-ar putea să greșesc.

Rep: De ce spun unii oameni, care ies în stradă, că PSD-ALDE, prin schimbarea Legilor Justiției, vor să scape corupții de închisoare?

Ioan Țintean: Pentru că și-ar dori, cei care sunt în opoziție, nu neapărat să ia partea justiției ci, printr-o formulă de genul acesta, să câștige puterea politică. Ei nu se gândesc deloc la justiție, ei se gândesc la câștigarea puterii politice. Ori, dacă nu poți să câștigi puterea politică prin vot, trebuie să cauți alte formule. S-au gândit, cei care spun că sunt reprezentanții societății civile, vor să lase impresia că ei, prin lupta pe care o desfășoară, iau apărarea justiției. Ei, de fapt, urmăresc, ca în final să ia puterea politică. Ori, lucrul acesta s-a dovedit, de-a lungul istoriei, că nu se poate face decât cu ocazia insurecțiilor sau a revoluțiilor. Atunci se face schimbarea unui regim cu altul. În rest, puterea politică se schimbă prin vot.

Rep: Credeți că PNL crește în urma acestor proteste?

Ioan Țintean: Nu. Eu cred că există niște fenomene, care s-au observat și în 1995-1996, când, chiar dacă Iliescu a luat niște măsuri prin care încuraja economia… de exemplu, cei care lucrau în industrie, timp de 5 ani, dacă înființau o activitate de producție, nu plăteau impozit pe profit. Dar, cu toate măsurile, după un ciclu, lumea a spus că nu mai votează cu Iliescu. Poate să mai existe un fenomen și lumea să spună că votează cu partea dreaptă, fără să precizeze dacă cu PNL, cu USR sau cu PMP, care se dau de dreapta. E posibil să crească numărul voturilor care merg spre dreapta, dar nu datorită politicii extraordinare a lui Orban. Noi, ca ALDE, care ne considerăm de dreapta, am spus întotdeaună că suntem dispuși să avem discuții cu cei din partea dreaptă, dacă vor să fie corecți și loiali, dar, în același timp, când intrăm într-un parteneriat, trebuie să fim parteneri de bună credință și ei parteneri până la capăt. Știm că ne asumăm, pentru 2020, riscul de a fi blamați, dar, într-un parteneriat, trebuie să-ți asumi până la capăt, pentru că altfel imaginea ta se șifonează și mai tare. Dar s-ar putea să fie o creștere a dreptei, pe fondul suprasaturației.

Rep: În noiembrie, într-un sondaj, ALDE avea 9 la sută…

Ioan Țintean: În ce privește ALDE, este un paradox. În general, partidele care se află la guvernare, de obicei se erodează și scad ca imagine. Nici în ce privește PSD nu s-a întâmplat acest lucru, deși unele case de sondaj dau că au scăzut de la 45 la 42 la sută. Mie mi se pare că nu este o scădere mare. Dar, paradoxul, în ceea ce privește ALDE, este că, de la 5,6, am crescut la 7, după aceea la 9, iar în ultimele sondaje eram la 13 la sută. Nu știu dacă este adevărat că avem 13 la sută, dar e îmbucurător faptul că nișa pe care am ocupat-o cu lupta în favoarea drepturilor și libertăților este îmbrățișată de un eșantion de populație de peste 10 la sută, precum și cealaltă nișă, prin care spunem zilnic că noi vrem să mergem pe ideea stimulării și susținerii capitalului autohton.

Rep: Sunteți mulțumit de activitatea senatorului Ioan Simionca?

Ioan Țintean: Este în creștere. Eu nu mă aștept ca de ieri, domnul Simionca să devină mare om politic. În primul rând, trebuie să aibă o imagine bună, pe care și-a menținut-o. Este un om serios, care s-a integrat foarte bine în Comisia de Cultură și Comisia de Mediu și a început să fie foarte interesat de subiectele care se dezbat în comisii. În teritoriu, se bucură de susținerea președintelui, de susținerea colegilor și va veni și momentul când, de unul singur, va face organizații în teritoriu. Decât să se afirme gratuit, cum fac alți tineri deputați din Bistrița, care bat apa-n piuă și se rezumă la faptul de a critica, fără să vină cu ceva substanțial.

Rep: Printre atribuțiile pe care le aveți ca vicepreședinte de Consiliul Județean se numără gestionarea problemei deșeurilor. Acesta e un subiect sensibil, sunt multe probleme….

Ioan Țintean: Este un subiect sensibil, pentru că multă lume s-a ferit și n-a făcut eforturi suficiente pentru a înțelege această ramură extrem de importantă. Deșeurile, pe zi ce trece, devin extrem de… aș face o paralelă cu povestea lemnului, domeniu în care nu mai știm ce să facem ca să reducem tăierile, să nu mai împrăștiem rumegușul…tot așa, din deșeurile brute, care se depun și se formează munți de gunoaie. Trebuie să înțelegem, înainte de alte județe, că trebuie să valorificăm aceste deșeuri, nu doar să le depozităm. Am ridicat ștacheta județului foarte mult, cu privire la pretențiile de a crește cantitatea de deșeuri reciclabile. Asta înseamnă o mină de aur pentru România. Suedia transformă deșeurile în energie electrică și căldură. Noi trebuie să constatăm măcar ce fac polonezii, și să vedem că ei fac din deșeuri peleți. Deșeurile, în Bistrița-Năsăud, pot să fie supuse unui proces de tratare, prin care să fie separate în deșeuri reciclabile iar partea cealaltă, fracția umedă, să fie supusă unui proces de ardere, prin care să rezulte curent electric și abur. Acolo vreau eu să ajungem și de aceea mențin relația caldă cu Ministerul Mediului și aproape tot la două săptămâni mă duc la doamna ministru, pentru că îmi doresc să fim între primele județe care să implementăm un proiect de tratare mecano-biologică. Sunteți primii care aflați că județul nostru deține un studiu de fezabilitate pe care-l vom actualiza. După ce-l vom actualiza, una din principalele măsuri pe car o voi lua este să transmitem firmei care ne-a făcut acest studiu să-l actualizeze și în următoarea zi am să-l pun pe masa vicepremierului, să-l în studiu Direcției de Deșeuri de la nivelul Ministerului, să fim primul sau cel mult al doilea proiect pentru tratare mecano-biologică. Dacă Bistrița-Năsăud va avea un proiect de tratare mecano-biologică, nu vom mai avea munți de gunoaie mulți ani de acum încolo.

Rep: Și ce se întâmplă efectiv?

Ioan Țintean: Se iau gunoaiele, ce este reciclabil se transformă în granule, celuloză, cioburi de sticlă, fier și cealaltă fracție se va separa și ce rămâne, se spală, se usucă… V-aș da un exemplu: o bucată de carton, care este băgată în groapa de gunoi, nu mai poate fi trimisă la celuloză, dar poate fi tocată și spălată și presată, să devină element prin care să o transformăm în curent, aburi…Vor fi niște utilaje, niște turbine pentru acest proces. Lucrurile merg bine pentru că oriunde te duci în județ, o să vezi acei saci albaștri, unde sunt adunate deșeurile reciclabile. În containere, vedem doar gunoaie.

Rep: În Bistrița nu e chiar așa…

Ioan Țintean: Nu, pentru că acolo unde există containere semiîngropate, nu s-a găsit încă soluția. V-am mai spus și îmi asum: proiectul acesta este prost. Degeaba spun unii frați de-ai noștri de mai sus (n.r. – pietonal, sediul PNL), că proiectul e bun, dar nu știm să-l implementăm. Păi cum să-l implementăm, dacă el spune că este un container semiîngropat și că nu ai voie să pui mai multe, că atâta prevede proiectul? Dacă în România sunt mai multe deșeuri la blocuri, atunci containerele se umplu mai repede și ar trebui golite poate de două ori pe zi. De aceea, din cauza faptului că nu se golesc, oamenii aruncă la întâmplare. Sau unii oameni pun sacii (n.r. – cu deșeuri reciclabile) lângă containere, vin cei care imediat rup sacii, bagă mâna și gata… Aici avem nevoie de o colaborare foarte strânsă cu Poliția.

Rep: Spuneți că în mediul rural funcționează mai bine…

Ioan Țintean: Mult mai bine… și în zona de case la oraș. Mai mult, aștept cu nerăbdare ca cei care ne tot contestă caietul de sarcini să se sature, să putem selecta odată operatorul, că atunci altfel putem avea pretenții. Acum avem această stare de interimat cu Supercom, care nu știe dacă el va câștiga și nu-și aduce suficiente mașini, care nu investește în saci, nu are certitudinea că va mai fi și nu investește. Sper să putem avea un operator și în caietul de sarcini am scris tot ce trebuie.

Rep: Nu mai faceți greșeala care a dus la situația Vitaliei…

Ioan Țintean: Noi n-am făcut greșeala, că nu noi am implementat, dar eu, din ambiția personală, am intrat adânc în proiect și am înțeles cu adevărat rostul acestui proiect, ce trebuie să faci ca să te ridici măcar la nivelul țărilor vecine, pentru că altfel problema deșeurilor o să fie una mare.

Rep: Bugetul județului pe anul 2018?

Ioan Țintean: Este de trei ori mai mare decât cel de anul trecut, pentru că am primit mai mulți bani pentru dezvoltare, datorită proiectelor. Doar urmează să dăm ordinul de începere a lucrărilor. Vă dați seama că la Poarta Transilvaniei, pe cele 5 tronsoane, câți bani sunt. Avem în proiecție să începem lucrările la Budacu de Jos, Șieu, Teaca, Chiochiș, prin Strugureni, să legăm Mateiul. V-am dat doar câteva exemple, vrem să reabilităm podul Cociu. 

Rep: Sunteți politician de 28 de ani. Ținând cont că e anul Centenarului Marii Uniri, sunteți mulțumit de cum arată Bistrița-Năsăud?

Ioan Țintean: Faptul că am avut ocazia să cunosc și alte județe, pot să spun că, în cea mai mare parte, sunt mulțumit. Dacă mă gândesc că județul nostru face 50 de ani de la naștere, în 1968 a luat ființă județul Bistrița-Năsăud și când am venit prima dată în județ, în 1970 și am văzut ce sat era Bistrița și ce este Bistrița astăzi și ce avem, ca industrie, în județ, în cea mai mare parte sunt mulțumit. Sigur că nu sunt mulțumit că nu suntem conectați la cele mai importante căi de comunicație. Mi-aș fi dorit să avem un aeroport, să avem o autostradă, acestea sunt lucruri care mă nemulțumesc. Dar faptul că pe celelalte părți stăm bine, în agricultură, cu zootehnia suntem pe locurile 3-4 pe țară, nu avem șomaj, avem industrie viabilă, sunt mulțumit.

Rep: Ce vă doriți pentru următorii 10 ani?

Ioan Țintean: În următorii 10 ani mi-aș dori să se facă o regândire administrativ teritorială, ținând seama de mersul lucrurilor în Europa și o reorganizare administrativ-teritorială ar duce și la creșterea autonomiei locale și atunci fiecare administrație locală s-ar bucura sau s-ar întrista de propriile ei decizii. Cred că nu mai putem merge mult înainte să susținem administrații mici.

 

 

 

 

 

 

1 COMENTARIU

  1. Vointa poporului a fost ca in Parlament sa fie maxim 300 si in nici un caz PENALI unsi cu MIR ca sa scape de judecata de pe pamant. Pe lumea aialalta om vedea.

SPUNE-TI PAREREA