Sunt uimitoare avântul, energia și creativitatea cu care s-au reinventat, în ultimii ani, vinurile din zona județului Bistrița-Năsăud, unde, domeniile viticole din Lechința au rămas cu un renume important în domeniu. Jelna, o zonă favorabilă vinificației care face parte tot din podgoriile Lechința, este exemplul cel mai elocvent în ceea ce privește potențialul unui investitor de a pune în valoare un produs, atât în ceea ce privește grija pentru calitate, dar și preocuparea pentru promovare și imagine. Cu un aspect unic, minimalist și original, sticlele de vin de Jelna se găsesc în magazinele de băuturi, în restaurante din Bistrița, Mureș sau Cluj, urmând să intre și pe piața din București și Brașov. Vinurile de Jelna sunt produse în serii limitate și dau posibilitatea amatorilor de vin de a gusta o băutură la un preț accesibil, dar la aceleași standard de calitate a unui vin ceva mai scump din Noua Zeelandă, de exemplu. Fostul primar al comunei Cetate, Daniel Moldovan, este cel care s-a aventurat, acum șase ani, pe acest tărâm imprevizibil al vinificației, iar Darius Pripon, winemaker (inginer oenolog), ne dă mai multe detalii despre procesul sofisticat de producere a vinului de Jelna și despre amprenta unică a acestui vin, al cărui gust este fabricat, în mare parte, de măiestria naturii.

„În 2011 a apărut reconversia la viță de vie și am auzit că e un program bun, se finanțează prin bani europeni și am zis hai să facem și noi. Am plantat, în 2011, 12 hectare, în 2014, 14 hectare și, în total, avem 26 de hectare. Ajungând via la maturitate în zona prielnică, în special, pentru vinuri albe, am început să facem și o cramă mică. Oriunde am mers cu vinurile în țară, am văzut că zona Lechința, într-adevăr, este cunoscută, ca fiind una dintre cele mai bune zone din Transilvania. Sperăm ca anul acesta să venim cu vinuri mult mai bune. Anul trecut am fost la început, a fost primul an de vinficație. Am ieșit cu mai multe sortimente: sauvignon blanc, fetească albă, fetească regală, fetească neagră… anul acesta o să ieșim cu aceleași soiuri, chiar un pinoit noir, un rose și un roșu. Sperăm să fim mult mai sus în calitate. Încercăm să mai schimbăm, să mai îmbunătățim ceva, să ieșim cu două game de vinuri noi. Câteva sortimente de vinuri vor sta la maturat și le vom scoate doar anul viitor“, a spus Daniel Moldovan, proprietarul cramei Jelna.

Pentru a aduce producția de vin la rang de artă, trebuie să fii pregătit pentru ani buni de așteptare, pentru că un vin bun se face în timp. Dar așteptarea merită.

„Trebuie să investești șase ani într-o viță de vie, în dotare în cramă, pe urmă apar probleme, nu sunt toate așa cum le-ai vrea tu. Au fost foarte multe lucruri care m-au surprins. Nu mă gândeam că fac un vin toamna și îl îmbuteliez peste doi ani. Mă gândeam că îl fac, îl îmbuteliez și îl vând. Noi suntem la faza de investiție. Deci investim, investim, investim. Tot ce am câștigat din legume, din livadă, am reinvestit aici în cramă“, a mai spus Daniel Moldovan.

Investiția în plantația de viță de vie, mână de lucru și tehnologie nu sunt de ajuns. Vinul de Jelna este cel mai bun exemplu de bună practică în promovare, fiind un brand în care s-a investit mult și, am putea spune, „cu cap“, în ceea ce privește imaginea. Brand-ul este prezent la o mulțime de evenimente, de la târguri, expoziții și degustări, pentru ca lumea să îl guste și să și-l imprime în memorie.

vin jelna (2)Darius Pripon ne-a povestit mai multe despre procesul de fabricare a vinului care este, în viziunea lui, o artă, un joc între ceea ce poate să facă mâna omului cu resursa magică a naturii.

„Zona asta este foarte bună pentru soiurile de struguri nobile albe. În zona asta (nu pot să vorbesc de toată Lechința, pot să vorbesc de dealul pe care îl avem noi aici, că altecva n-am experimentat, n-am vinificat), e puțin mai rece și avem ceață. E protejată de dealuri, de munte, e foarte ferită, expoziția e sudică, e bună. Pe partea de sol încă nu pot să mă exprim foarte exact. Cred că e ceva argilă, în mare parte, după cum arată.  Oricum, nu asta e baza, baza e că avem ceața asta și răcoarea și diferența de temperatură  dintre noapte și zi care îți permite o acumulare foarte bună de aromă în pielița strugurelui. Îl face foarte crocant, aciditatea e foarte sus. Când am cules feteasca regală sau sauvignon-ul era undeva la 9,10,11, 12 pe când în Dobrogea când culegi e 5. Îți faci o idee cam despre ce vorbim, ce impact are clima. Pe partea de soiuri, la zahăr n-ai probleme. După ce ne ghidăm noi când culegem, e aroma din pieliță, nu aciditatea, nu nimic… pentru că ăștia sunt niște factori cu care poți să jonglezi după aia. Vorbim, în principal, de zahărul și aroma din pieliță. Și asta e ideea… strugurele capătă o aromă foarte faină și intensă. Vorbim de o viță  de anul șase.  O viță foarte tânără. În general, în lumea vinului, e o viță foarte tânără, în România e… tinerică. Nu mai e chiar în fașă. Ca o trăsătură a zonei e o acumulare foarte faină de arome și un echilibru între toți parametrii chimici pe care îi are strugurele“, a povestit Darius

Obținerea vinurilor ține de experiență, creativitate, dar  ține și de curajul de a experimenta, bazat, desigur, pe anumite cunoștințe.

„Pe partea de vinificație ne-am cam făcut un stil. Am văzut ce funcționează cel mai bine pentru un alb și un rose. Pentru tot ce avem în cramă ne-am ghidat foarte mult pe ideea de a maximiza ceea ce ne dă strugurele. Intervențiile sunt destul de minore. Avem și vinuri făcut cu drojdie sălbatică, fără să băgăm nimic. Numai lăsate la fermenta, dat un pic de nutrient ca să poată să facă o fermentație. Și drojdii selecționate. Tocmai ca să văd ce scoate drojdia selecționată din precursorii de aromă pe care îi am în strugure și ce scoate o drojdie sălbatică.  Și diferă ca de la stânga dealului până pe partea cealaltă. Și diferă de la an la an. Acolo n-ai ce să știi că e strict vorba de natură și de cum lucrează ea. Cam toate vinurile sunt de la mediu aromate. Când vorbesc de mediu aromat, ca și intensitate de aromă, vorbim de feteasca albă, unde avem o intensitate undeva la un mediu plus. Feteasca e un soi foarte light, nu e un soi aromat.Feteasca alba e light, ușoară, e foarte elegantă. După care urcăm către sauvignon-uri care sunt extraordinar de tipice. Sunt pline de note verzi, de ardei gras, au o notă tipică de sauvignon de Franța sau de Noua Zeelandă pe care o ai în vinurile de aici… Zona asta, sincer, e ca o mină de aur. Nu scoți nicăieri altundeva notele astea. Avem un muscat ottonel care e foarte fain, aromat. Vinurile sunt foarte curate, proaspete, minerale e o amprentă a solului și a terroir-ului în sticlă“, a explicat Darius.

 

În luna decembrie a acestui an, crama Jelna va scoate de la fermentat câteva vinuri de înaltă calitate.

 „Pregătim gama premium și gama de identitate  a ceea ce înseamnă crama Jelna și ce însemnăm noi ca și vinuri: o să avem un sauvignon blanc, un muscat ottonel cu fetească regală, o fetească regală pursânge, o fetească albă, două rose-uri din pinoit noir  și o să mai avem încă un roșu, tot un pinoit noir fără lemn, fără nimic, curat, vinificat în stil bordolez vechi. E un vin clasic, amprenta clară a ceea ce poate să fi un pinoit. Dar o să avem undeva la 1700 de sticle. Fiind o cramă foarte mică, ai plăcerea și bucuria să faci vin la rang de artă. Tot ce se întâmplă aici e un lux. Vorbim de creație. Nu vorbim de milioane de sticle, aici, efectiv, te joci tu cu natura. Practic, te mulezi tu după ea. Și poți să faci chestia asta pentru că ai loturi foarte mici. Vorbim de 6000-7000 de sticle, maxim, pe un sotiment“, a mai spus Darius.

 

Vinurile de Jelna pot fi savurate vineri, de la ora 19.00, în Pub Corso Cafe, în cadrului unui eveniment care va debuta cu o degustare de vin. Degustarea va fi urmată de un concert a trupei 7 Pași și un proiect muzical inedit, Transilvania Etno Rock Event.

Alătură-te evenimentului pe facebook!  

SPUNE-TI PAREREA