A vrut să investească bani mulți în orașul Sîngeorz-Băi, dar a fost tratat inacceptabil de primarul Traian Ogâgău. Este mărturisirea unui tânăr om de afaceri din Israel, care a trăit peripeții neplăcute în orașul stațiune, unde spune că intenționa să investească sume serioase de bani, pentru o pârtie de schi și pentru un resort.

„Mă cheamă Mekki, sunt din Israel, sunt de 6 ani în România, stabilit în Timișoara, meseria mea e de pilot militar. Sunt și pilot comercial. Așa am cunoscut un om, era Dacian Măgurean, din Sîngeorz-Băi. L-am cunoscut pe acest om în 2011-2012”, așa începe povestea Mekki Mussa.

După câțiva ani, în 2017, după ce Traian Ogâgău a ajuns primar, Dacian Măgurean s-a întâlnit din nou, întâmplător, cu Mekki Mussa.

„A trecut timpul, apoi m-am mai întâlnit cu el, în avion, în februarie 2017. I-am povestit că am încercat să fac o pârtie de schi aici în Cluj și nu am reușit, erau mai multe probleme cu acte, nu e nici zăpadă. El a început să-mi spună direct că a găsit locul pentru pârtie, în Sîngeorz-Băi. Mi-a zis că au munți, că e zăpadă aproape până în mai. I-am spus că am vrut să fac în Mărișel, dar nu a vrut primarul. Atunci mi-a spus, cu cuvintele astea: În Sîngeorz, primarul e al meu. Adică e un om pe care eu și cu niște băieți de-ai mei l-am pus primar, ca să ne facă mai departe și să ne ajute, vrem să facem bine în Sîngeorz-Băi. Mi-a arătat poze, l-am întrebat cum se poate ajunge acolo. Mi-a spus că sunt drumuri, că o să fie deschisă linia de tren. Ei s-au referit că ei au făcut să se deschidă linia de tren”, continuă povestea lui Mekki Mussa.

Tânărul israelian spune că a fost imediat interesat de proiect și, după ce a discutat cu mai mulți prieteni care vor să investească, s-a hotărât să meargă la Sîngeorz-Băi.

„Am vorbit cu niște prieteni de-ai mei, investitori, am zis să mergem, să vedem, să facem poze și dacă este potențial, să investim. Am ajuns acolo, ne-am întâlnit cu Dacian, cu primarul și cu un consilier. M-au primit foarte bine și mi-au zis că o să dormim la domnul primar, la casa de vacanță. M-am dus la cabană, eram eu, soția mea și amicul meu din Turcia. Când am intrat în cabană, soția mea a zis: „Ooo, ce fain!” El a crezut că noi nu am mai văzut așa ceva. Ne-a oferit mâncare foarte bună, ne-a primit bine. A venit multă lume, erau oameni okey, nu m-am simțit deloc jignit. Problema mea e cu două persoane, cu Traian și cu Dacian. Traian e manipulat de Dacian. Dacă face o greșeală, Dacian îi dă cu ochii și el se calmează. Traian nu știe să vorbească, să controleze situația. Cum am început să bem niște țuică, Traian a început să vorbească mai tare, mai comod. Și eu la fel. Am ieșit afară și a început să îmi zică de trecutul lui, că de 16 ani a plecat de acasă, cu greu, a făcut așa, că are restaurante prin Cluj, are radio, că a câștigat Primăria că omul dinainte nu a făcut nimic, a distrus orașul. Am început să vorbim un pic despre afacere, urma a doua zi să mergem să urcăm pe munte”, spune Mekki.

Pe scurt, povestea e că, conform spuselor lui Mekki, acesta a vrut să investească, alături de alți parteneri, pentru o pârtie de schi și un hotel cu spa, în Sîngeorz-Băi. În urma unor discuții cu Dacian Măgurean, Mekki, împreună cu soția sa și cu un prieten turc, au ajuns la Sîngeorz-Băi, unde, inițial au fost tratați foarte bine, dar apoi primarul și-a pierdut interesul, i-a lăsat singuri și, mai mult, i-a invitat soția la cafea, pe Facebook. Israelianul spune că s-a simțit jignit de comportamentul primarului și că, deși a mai încercat o dată să repare lucrurile pentru a investi în Sîngerz-Băi, primarul a început să îl ignore.

Mai departe, redăm relatarea lui Mekki Mussa despre cele întâmplate:

„Cum vorbeam eu cu el, a început să îmi zică de trecutul lui, că e divorțat, că îi plac femeile. Am început să mă simt incomod cumva. A plecat toată lumea, a rămas ca la ora 9 dimineața să vină după noi și să mergem la munte. Am dormit, pe la ora 6 și jumătate, 7 a venit Dacian, a început să bată în ușă, până ne-am trezit. Era duminică. Ne-am trezit, m-am îmbrăcat și am zis că mergem. Primarul a ieșit, cred că era mahmur, într-un halat și a zis că nu vine cu noi, că trebuie să meargă să facă poze la biserică. L-am întrebat cum să facă poze la biserică. Mi-a zis, pe un ton ironic, că trebuie să-l vadă oamenii. Mi-a zis că oricum merge, face poza de duminică, postează pe Facebook și merge acasă să doarmă, înțelegi? L-am întrebat: cum adică? Mi-a zis că așa e aici, să vadă oamenii că mergi la biserică.

L-am întrebat dacă nu vine cu noi pe munte (n.r – să vadă locul unde se poate face pârtie de schi). A zis că nu. Eu am fost puțin dezamăgit, pentru că eu am venit și era vorba să mergem toți să vedem. Eu nu am știut ce înseamnă că e greu să urci. Cum am urcat un pic, a zis că parcăm mașinile și mergem sus. Mie mi s-a spus prima dată că putem merge cu mașini și nu am venit echipat. Eu nu-s obișnuit să merg vreo 16 kilometri dus-întors. Am încercat să urc, am făcut mai mult de un kilometru și am zis că eu nu mai pot să urc, că am operație la picioare. Am coborât, a rămas prietenul meu turc, el face poze și, dacă chiar trebuie să urc și eu, o să iau elicopterul altă dată. Am un prieten care are elicopter și puteam veni dacă trebuia. Am coborât cu prietena mea și am rămas singur în sat. Mi-a zis Traian să iau eu cheile de la cabană și că vine și el. Bineînțeles că n-a mai venit. Au venit pe la 7 seara.

Aici începe povestea…. A venit și Traian și am început să mâncăm. El a început să vadă că eu nu mai sunt interesat de el, a început să simtă chestia asta. A adus două sticle de vin, am început să bem și mi-a spus mie să mă duc cu cineva să iau mâncarea din sat. În timpul ăsta, el a cerut Facebook-ul prietenei mele. Eu nu am treabă, dar nu e profesionist să faci așa.

Am stat o oră, a zis că a doua zi dimineață o să îmi arate de la Primărie planurile și de la hotel. Am plecat de acolo și mi-a zis prietena mea că i-a dat cerere de prietenie pe Facebook. A zis că din politețe i-a dat accept. El i-a scris: hey. I-am zis să îi răspundă (….) A început conversația mai departe și a întrebat dacă nu se supără Mekki că vorbește cu ea. I-am zis să îi scrie că nu se supără că nu e nimic serios între noi, să vedem ce zice omul ăsta. A întrebat-o dacă vrea să iasă la cafea, în privat, când merge el în Cluj. Ea a zis că da, cum să nu. A început să scrie el că abia așteaptă. Eu m-am simțit foarte jignit. Chiar dacă ea vorbește cu tine, nu contează, nu trebuie să faci chestia asta, nu e profesionist, ca primar. Eu, prima dată când am anunțat că vin cu prietena mea, mi s-a spus că o să fie mai multe fete, soțiile de consilieri, nu a fost niciuna.

A doua zi, Dacian a bătut dimineață la ușă, nu am vrut să deschid, am zis că nu vreau să îl văd, că vreau să plec de acolo. Pe drum, mă sună Traian, mă sună Dacian și le-am spus că nu îmi convine ce s-a întâmplat. Când pe primar nu-l interesează ce se întâmplă acolo și merge numai duminică să facă poze, nu e bine…

Știi de ce s-a schimbat el așa într-o secundă? Pentru că i-am spus, în prima seară: – Mă ajuți să facem proiectul aici pentru că ești primar, tu nu trebuie să câștigi, trebuie să ai ceva bun la tine în oraș.

El m-a întrebat: Care e câștigul meu?

Eu i-am spus: Câștigul tău e că faci bine la tine…

Nu, el se referea la câștigul financiar, înțelegi?

Am plecat de acolo după două zile, am mers spre Iași. Am mers pe drum, am vorbit cu Dacian și i-am spus ce s-a întâmplat. Dacian vrea să câștige și el, dar vrea și bine. Mi-a zis Dacian că imediat îl sună pe Traian și îi dă o lecție, că el a băgat un primar acolo și îl face de rușine. Eu chiar cred că așa a făcut, l-a sunat pe Traian și i-a spus: Vezi ce ai făcut? I-ai scris prietenei lui… A început Traian să îi scrie apoi prietenei mele că dacă am văzut eu nu e problemă. După aia am sunat eu și i-am zis: Nu ți-e rușine? Eu am vorbit cu tine (n.r – de pe Facebook-ul prietenei).

El mi-a zis că a vorbit normal, amical cu soția mea. Eu i-am zis: Eu am venit acolo să fac o afacere. Ce îmi spui tu mie că ai vorbit amical cu soția mea?

L-am sunat apoi pe Dacian și i-am zis că mai merg odată, poate s-a înțeles greșit, să mai încerc o dată, după 3 zile. Am ajuns din nou la Sîngeorz-Băi. Mi-a spus Dacian să mă duc la un prieten de-al lui, are o cabană, tot consilier. Acolo m-am cazat, am plătit dublu. M-a lăsat să plătesc dublu, fără mâncare și fără să mă vadă nimeni. M-am dus la Primărie, am intrat sus, când m-a văzut s-a schimbat la față (n.r – Traian Ogâgău). Era foarte nervos și am intrat la el în birou, a închis ușa. Mi-a zis: scuze, că nu e cum ai înțeles tu.

A venit Dacian și am zis că vedem cum facem, să trecem peste, stabilim o întâlnire mai departe. Am venit în Cluj, au început să nu-și mai dea interesul.

Concluzia mea e că oamenii ăștia sunt niște mincinoși, nu mi-au arătat nimic, mi-au arătat o schiță, făcut în 2000 nu știu când, care nu e aprobată.

Am zis: hai să facem!

Au zis că nu, că a murit nu știu cine care dă aprobare. Am început să scape de mine. Este o organizație de oameni acolo, consilieri, primar, pe care nu-i interesează ce se întâmplă în Sîngeorz. Te primesc, zâmbesc în fața ta și, dacă tu nu poți și nu ai și nu vrei, te lasă în pace. Cât e primar el acolo, nu mă mai duc în Sîngeorz-Băi. Eu cu prietenul din America, care are o avere de 80 de milioane de euro și cu prietenul din Turcia, voiam să investim, fără bani europeni, fără credit, fără nimic, erau bani pregătiți pentru hotel, spa, ski, telecabină. Și au refuzat.

3 COMENTARII

  1. tanarul israelian , pilot militar , comercial , etc. dar inainte de toate absolvent al scolii de hoti a mossadului . povesti de doi lei , cum spunea cineva inainte .

Lasă un răspuns la cip Renunta