Rasturnarea lumii vechi, distrugerea traditiei, instaurarea unei forme de manipulare lipsita de violenta, chiar blanda, dar cu repercusiuni mult mai vizibile si mai rapide decat cele reusite de comunism. Si asta pentru ca, de cele mai multe ori, lipseste opozitia la schimbarea care ni se impune, o schimbare care implica, de fapt, modificarea intregii mentalitati.

Suntem invadati de o lume noua, pentru care credem ca suntem pregatiti. Dar ne-am intrebat vreodata care este pretul ce ni se va cere? Sti-vom ce sa facem cu aceste noi „cuceriri”, ne vor implini ele sufletele, vom ramane intregi si impacati in propriul gand?

 

Va supunem atentiei cateva recomandari ale Scolii de la Frankfurt, sintetizate de Timothy Matthews in studiul sau „The Frankfurt School: Conspiracy to corrupt” (Scoala de la Frankfurt: Conspiratie pentru a corupe), realizat in 2009 si publicat de Catholic Insight:

  1. Crearea infractiunii de „rasism”.
  2. Continua schimbare pentru a crea confuzie generala.
  3. Informarea copiilor, in sistemul educational, asupra aspectelor ce tin de sex si homosexualitate.
  4. Subminarea autoritatii scolilor si a profesorilor.
  5. Imigratia intensa cu scopul de a distruge identitatea nationala.
  6. Promovarea consumului excesiv de alcool.
  7. Golirea bisericilor.
  8. Un sistem juridic nesigur, duplicitar fata de victimele infractiunilor.
  9. Dependenta de stat si de alocatiile de stat.
  10. Controlul si tacerea mass-media.
  11. Incurajarea distrugerii familiei.

 

Sa recitim cu luciditate, cu proprie masura si judecata. Pentru ca aceste recomandari, parca decupate din realitatea prezentului nostru, au fost trasate in anii 20 ai secolului trecut si apartin Scolii de la Frankfurt, in fond o grupare formata din cativa intelectuali ai vremii al caror unic scop era instaurarea marxismului cultural.

 

Toate aceste recomandari sunt, in fapt, componente ale viitoarei „corectitudini politice”, o forma de ideologie perversa, dar prezenta in discursurile anumitor categorii sociale, cele cu tendinte hegemonice clare.

In spatiul romanesc, insa, punctele enumerate mai sus nu creeaza niciun fel de panica, nu determina reactii opozante, iar acolo unde criticile sunt prezente ele sunt imediat anihilate prin atacuri la credinta, la traditie, la valori considerate distructive si perimate.

 

Sa recitim cele 11 „recomandari”.

Fac parte din realitatea romaneasca. Enuntate in urma cu un secol, ele sunt astazi mai aproape ca niciodata. Sunt, in mare parte, prezente in societatea in care traim, in familia noastra, in scolile noastre, in bisericile, in institutiile noastre, la locul de munca, pe retelele de socializare.

De ce atat de usor isi face loc aceasta ideologie in spatiul romanesc? De ce atat de putine voci reusesc sa acopere corul sustinatorilor noului marxism cultural? Sa fie oare o continuare a liniei obediente trasate timp de 45 de ani de comunism? Sa fim oare atat de incapabili de a ne rupe de vechile tare comunistoid-schizofrenice incat sa primim astazi fara revolta o atat de perversa noua si revolutionara „realitate”?

 

Ideologiile, in vremurile de demult sau de aproape, s-au bazat in primul rand pe manipularea maselor, in special a celor de jos. De ce este grabnic necesar sa identificam sursele si resursele acestor noi ideologii care isi fac loc si ocupa tot mai spatiu in realitatea romaneasca? Pentru ca ele nu sunt intamplatoare, pentru ca nu sunt emanatii firesti ale traditiei si valorilor romanesti.

 

Pentru ca provin dintr-o ideologie menita sa distruga, sa anihileze, sa produca anarhie si o noua forma de stapanire, mult mai perfida si mult mai periculoasa decat comunismul.  Lipsa unei legi a lustratiei, saracirea continua a populatiei, bulversarea sistemului educational si degradarea starii de sanatate a populatiei au facut ca romanii sa poarte in spate, la aproape trei decenii de la caderea lui Nicolae Ceausescu, sechele ale comunismului, forme absconse ale ideologiilor de pana in 1989. Aici isi fac loc noile teorii bazate, in special, pe ateism si toate consecintele sale agresive.

 

Ce urmareau corifeii scolii de la Frankfurt, ce vor continuarii lor astazi?

Rasturnarea lumii vechi, distrugerea traditiei, instaurarea unei forme de manipulare lipsita de violenta, chiar blanda, dar cu repercusiuni mult mai vizibile si mai rapide decat cele reusite de comunism. Si asta pentru ca, de cele mai multe ori, lipseste opozitia la schimbarea care ni se impune, o schimbare care implica, de fapt, modificarea intregii mentalitati.

E de ajuns sa amintim ca Georg Lukacs, fiul unui bancher ungur (si cel care a pregatit Scoala de la Frankfurt si termenii corectitudinii politice), a promovat in Ungaria, in anii 20, un program radical de educatie sexuala in scoli, componentele acestuia fiind iubirea libera, natura arhaica a codului familiei, caracterul demodat al monogamiei, irelevanta religiei. Ceea ce s-a numit, si termenul a ajuns pana astazi, drept „terorism cultural”. Suna cunoscut?

 

Aceste principii au stat la baza formarii (in anii ce au urmat) Scolii de la Frankfurt, o grupare fara personallitate juridica, institutionala, dar care a marcat puternic intreg secolul trecut si pare sa isi atinga pe deplin apogeul in acest secol, prin ceea ce se numeste „corectitudine politica”, cu tot ceea ce acest termen a tarat dupa el: libertinajul sexual, explozia miscarilor feministe, a minoritatilor sexuale etc., cu cea mai grava consecinta, cea a distrugerii credintei si a familiei crestine, care devine astfel incorecta politic si sursa tuturor impedimentelor care stau in calea dezvoltarii omului nou, a adevaratei modernizari socio-culturale, cu adversarul ei direct si declarat: biserica.

 

De aici pana la suprimarea libertatii de opinie nu mai este decat un pas, de aici pana la controlul gandului mai este foarte putin. De fapt, se si intampla…

 

Care este solutia? Una ar fi cea a reactiilor, a rezistentelor personale. Dar mai ales trezirea opiniei publice, pastrarea valorilor tari, a educatiei sanatoase. Sa nu pierdem din vedere ca, ramanand in amortire, peste un timp nu vom mai avea nici istorie, nici mandrie, nu vom mai fi un popor, ci o populatie de indivizi. „Cel putin, marxismul economic nu promova perversiunea sexuala si nu a incercat sa impuna modelul matriarhal, asa cum s-au straduit sa faca membrii Scolii de la Frankfurt si descendentii lor. Cu certitudine, actiunea Scolii de la Frankfurt nu se incheie in anii ’60, ea continua si in prezent, cu precadere in domeniul educational”, rosteste foarte edificator Raymond V. Raehn.

Este de ajuns sa privim in jur, sa urmarim programele TV si ziarele de tot felul.

 

Nu avem voie sa ne cinstim sfintii, nu mai stim sa ne alegem oameni destoinici pentru a ne conduce. Sa scoatem icoanele din scoli, batranii din biserici, mamele de langa prunci.

Sa umplem crasmele, sa mancam chimicale, sa otravim campurile, sa pustiim gradinile. Si nu, nu este alegerea noastra, sunt planurile lor. Vechi si iarasi noi.

Florentina Tonita

 

SPUNE-TI PAREREA