Ajunul Nașterii Domnului este o zi de post mai aspru decât celelalte zile, deoarece se ajunează până seara. Dezlegarea la mâncăruri de dulce se dă a doua zi, abia în 25 decembrie, în ziua sărbătorii Crăciunului, după Sfânta Liturghie. În aceasta zi, premergătoare întâmpinării marelui praznic împărătesc al Nașterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, există rânduieli liturgice speciale. În ajunul Crăciunului se citesc Ceasurile Împărătești și se săvârșește Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia.

Sunt multe tradiții, superstiții și reguli nescrise legate de această zi:
– În seara zilei de ajun, credincioșii obișnuiesc să mănânce o mâncare dulce, numită în popor „Scutecele lui Iisus”. Din făină, apă și sare se frământă niște lipii subțiri care se coc pe plită. Acestea se înmoaie într-un sirop dulce (apa cu miere sau zahăr) și se presară cu nucă măcinată.
– Tot în această ultimă zi din Postului Crăciunului, în unele zone, preotul umblă pe la casele credincioșilor cu icoana Nașterii Domnului, spre a vesti marele praznic al Întrupării Fiului lui Dumnezeu din Fecioara Maria.

– În Ajun, merg și colindătorii pe la casele oamenilor aducând vestea cea bună a Nașterii Domnului, asemenea îngerilor și păstorilor care au vestit minunea din Betleemul Iudeii, Nașterea Fiului lui Dumnezeu din Fecioară.

– Se spune că pentru a avea noroc, în anul ce bate la uşă, nu trebuie să mănânci nimic în ajun de Crăciun.

– În ziua de Ajun se taie câte un măr, iar dacă mărul are viermi, se spune că cel care a tăiat fructul va fi încercat de boală tot anul, iar dacă mărul este putred, atunci va muri.

– În ziua de Ajun nu sunt permise supărarea, certurile şi loviturile. Cel care loveşte cu pumnul va primi înapoi tot atâţia pumni cât a dat.

– Conform unei superstiţii, în ziua de Ajun nu este permis consumul de rachiu. Se spune că cel care bea rachiu pe 24 decembrie, va fi batjocorit de diavol.

– Cei ce cresc albine nu trebuie să dea nimic din casă în ziua ajunului Crăciunului.

– Un obicei popular este aducerea unei crenguţe de vâsc în casă. Aceasta este aducătoare de noroc, belşug şi alungă certurile şi ghinionul.

– O tradiţie presupune împodobirea bradului de Crăciun cu un săculeţ mic, umplut cu boabe de fasole albă. Acestea simbolizează puritatea sufletului.

– Casa nu trebuie măturată în ziua de Ajun, căci aşa se alungă tot norocul.

– O altă tradiţie este recuperarea tuturor bunurilor împrumutate de-a lungul anului.

– O superstiţie spune că dacă un bărbat intră primul în casă în ziua de Ajun şi ziua de Crăciun, familia va fi binecuvântată cu noroc tot anul care urmează.
– Deschideţi uşa tuturor colindătorilor. Urările lor au forţe magice. „Florile dalbe”, „Domn, Domn să-nalţăm”, „Bună dimineaţa la Moş Ajun”… sunt colinde care transmit urări de sănătate, rod bogat, împlinirea dorinţelor în noul an. Potrivit credinţei populare colindătorii sunt cei care aduc norocul în anul care vine.

– Cum vă treziţi, spălaţi-vă faţa cu apa în care aţi pus un ban de argint.

– Plantaţi o floare în ghiveci sau puteţi cumpăra şi aduce în casă o crăciuniţă roşie.

– Treceţi simbolic un căţel de usturoi peste frunte, el va avea rolul de a îndepărta spiritele rele.

– Pe lângă bucatele gătite pentru voi, puneţi pe masă un colac, pregătit în casă şi un pahar cu apă pentru spiritele răposaţilor. Se spune că se întorc la casele lor în Ajun.

– Pe masa frumos împodobită puneţi o creangă de busuioc în ornamentul din mijloc. Busuiocul aduce noroc.

– De pe masa nu trebuie să lipsească friptura de porc sau măcar simbolic un preparat din porcul tăiat la Ignat.

– Nu beţi vin roşu în ajun. Vinul roşu se bea numai în ziua de Crăciun, dintr-un pahar din care aţi băut la zile mari: cununie, botez. La origine, cu un înţeles magic, practica are proprietăţi curative, astfel de pahare purtînd amprente de puternică pozitivitate, de bucurie şi noroc.

– Nu lucraţi în Ajunul Crăciunului. Veţi lucra din greu tot anul viitor.

– Nu daţi şi nu cereţi cu împrumut bani sau alte obiecte.

– Aduceţi-vă acasă tot ceea ce aţi împrumutat peste an.

– Nu coaseţi, nu spălaţi rufe, astfel aduceţi boli în casă în anul viitor.

– De pe masa de Crăciun nu trebuie să lipsească peştele, sarea, boabele de grâu, puse separat, în vase mici colorate şi integrate printre bucate.

– Nu puneţi pe masă alcool în Ajun. Se spune că diavolul a inventat băutura şi-l va batjocori tot anul viitor pe cel care va bea în Ajun.

– E bine să ţinem post în această zi, cinstind Naşterea Mîntuitorului Iisus. Numai aşa vom avea noroc şi vom fi binecuvîntaţi în anul ce vine.

– Puneţi-vă bănuţi de metal în hainele pe care le purtaţi în Ajun, anul viitor va fi bogat.

– Ziua de ajun este specială pentru unitatea familiei. Adunaţi-vă acasă, astfel familia va fi unită tot anul.

– Pe lângă familia adunată în jurul mesei invitaţi şi un om sărman la masa de Crăciun. În anul viitor veţi primi înmiit răsplata faptei bune.

– Oferiţi daruri oricât de mici, în anul următor se vor întoarce la dumneavoastră.

– Dacă primul care intră în casă de Crăciun este un bărbat, e semn de bunăstare şi sănătate pentru anul următor.

– Pentru a atrage binele asupra caselor, pregătiţi o masă îmbelşugată şi ţineţi-o întinsă toată noaptea.

– Nu uitaţi să-i mulţumiţi lui Dumnezeu pentru toate realizările şi bucuriile de peste an.

– Un alt obicei vorbeşte despre aruncarea boabelor de grâu şi de porumb în faţa colindătorilor.

– Dacă boabele peste care au trecut colindătorii vor fi date găinilor, acestea vor fi spornice la ouat.

– Recolta va fi bună în anul următor dacă se va amesteca sămânţa de brazdă cu boabele folosite în ajun la primirea colindătorilor.

Se spune că obiceiurile străvechi, transmise din generaţie în generaţie, aduc noroc şi belşug în case. Pe lângă mesajul mistic, multe dintre ele sunt legate de cultul fertilităţii și de atragerea bunăstării asupra gospodăriei.

SPUNE-TI PAREREA