Cu ocazia campaniei de inventariere a populaţiilor de chiroptere aflate în hibernare în Peştera de la Izvorul Tăuşoarelor s-a constatat o nouă prăbuşire a tavanului peşterii, în zona vestibulară. Prăbuşirile constau în blocuri de calcar cu latura de peste un metru şi cu un total estimat la 15 tone. Au fost afectate şi deteriorate grav echipările de acces în peşteră din zona vestibulară (scară de inox de 12 metri). Circumferinţa galeriei de acces a fost redusă de la 6 metri pătraţi la mai puţin de 1 metru pătrat, existând riscul ca o viitoare prăbuşire să ducă la închiderea completă a peşterii şi la izolarea în interior a speologilor.

Acest fenomen, care se repetă după o primă prăbuşire în mai 2013, când au fost incazionate peste 100 de tone de mase calcaroase, se datorează următoarelor cauze:

1. Peştera de la Izvorul Tăuşoarelor este o peşteră cu două căi de legătură cu exteriorul: actuala intrare în peşteră, de forma unui portal cu suprafaţa de cinci metri pătraţi, şi un rând de fisuri foarte înguste, aflate pe un plan altimetric superior intrării şi inaccesibile omului şi liliecilor. Datorită acestei morfologii, aerul rece pătrunde în timpul iernii pe intrarea inferioară altimetric, se încălzeşte în interiorul peşterii şi este evacuat prin partea superioară, prin fisuri.

Acest fenomen duce la îngheţarea şi dezgheţarea apei infiltrate natural în spaţiile intercalcaroase şi la apariţia fenomenului de gelivaţie, ceea ce duce la prăbuşirea tavanului din zona de intrare.

2. La momentul descoperirii peşterii, intrarea avea mai puţin de un metru pătrat. În ultima jumătate de secol au fost instalate mai multe porţi, iar în timpul acestor construcţii intrarea în peşteră a fost lărgită artificial. Curentul de aer care loveşte tavanul peşterii a devenit mult mai puternic, ceea ce a dus în timp la accentuarea fenomenului de incaziune (prăbuşire).

Pentru că există riscul unor grave accidente, custodele a luat decizia întruperii pe perioada iernii a activităţilor ştiinţifice permise de Planul de management al ariei protejate şi de regulamentul acesteia. Dacă prăbuşirile se vor opri, în luna martie va fi permisă o singură vizită pentru recenzarea populaţiilor de chiroptere aflate în hibernare, care să completeze datele ştiinţifice obţinute cu ocazia inventarierii recente. Se anulează până în luna iunie toate vizitele ştiinţifice, didactice şi speoturistice prevăzute pentru această perioadă.

Pentru salvarea acestui habitat de hibernare al liliecilor este necesară reabilitarea porţii de acces şi reducerea cu aproximativ o treime a secţiunii acesteia, măsură care reapropie situaţia la cea care a existat în momentul descoperirii peşterii şi al debutului intervenţiilor antropice.

Această măsură este cuprinsă în Planul de management al sitului de importanţă comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare. În acelaşi timp vor fi luate măsuri pentru asigurarea legăturii cu Corpul Român Salvaspeo şi structurile de salvare în caz de accident speologic pe perioada unor eventuale vizite în peşteră, precum şi asigurarea unor rezerve alimentare şi a unor mijloace de subzistenţă termică în cazul producerii unui accident speologic.

Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, custodele celor două arii protejate de la Peştera Tăuşoarelor, avertizează eventualii turişti să nu încerce sub nici o formă forţarea porţii de acces în interiorul peşterii. Dincolo de încălcarea gravă a legislaţiei privind managementul ariilor protejate din România, există pericolul evident al unor viitoare prăbuşiri, cu efect mortal. De asemenea este interzisă apropierea de faleza de calcare în care se află portalul de acces, deoarece în perioada de iarnă fenomenul de gelivaţie duce la apariţia prăbuşirilor şi pe partea exterioară a peşterii.

SPUNE-TI PAREREA