Atunci când spunem că România este frumoasă, deseori ne referim la natură. Acest lucru înseamnă că natura, pământul, agricultura, obiectivele turistice, satul românesc, în general zona rurală este punctul nostru forte şi de aici trebuie să pornim, dacă vrem ca România să meargă înainte.

Luând la pas comunele din judeţ, am auzit grijile, problemele, am văzut oameni stând la poartă fără să mai aibă nădejdea că le vin copiii plecaţi departe. O doamnă mi-a spus cu durere-n glas că: „Toată lumea vrea la oraş, dar satul cui îl lăsaţi?”

Ne întoarcem faţa către sat, deoarece cred cu toată puterea că atunci când vom da valoare satelor, tradiţiilor şi obiceiurilor noastre, atunci România va creşte!

Însă, mediul rural nu se va dezvolta doar printr-o lege, prin nişte fonduri europene sau într-un an de zile. Avem nevoie de o colaborare între toate comisiile Parlamentare, pentru realizarea unei legi cu rolul de strategie a Satului Românesc, deoarece aşa cum spunea marele agronom Gh. Ionescu Şişeşti agricultura este „…o îmbinare armonioasă a tuturor ştiinţelor care există.“

Să reînvăţăm tinerii să iubească satul.

În 1997, în România existau 238 de licee agricole, iar în 2011 mai erau doar 56 de licee tehnologice agrare. O scădere imensă, într-un domeniu complex, care ne oferă hrană, o activitate fără de care omenirea ar sfârşi.

Însă, tinerii se vor întoarce către sate doar când agricultura de subzistenţă, făcută cu sapa, furca, cu mâinile şi cu multă trudă, se va transforma într-o afacere profitabilă făcută cu maşinării performante.

Agricultorul român, indiferent de vârstă trebuie să devină un adevărat fermier european.

Strategia pentru dezvoltarea Satului Românesc  trebuie să facă sectorul agricol atractiv, iar fermierul român un pion important în arhitectura economică a statului. Este vitală transfomarea agriculturii româneşti într-un motor de creştere economică prin crearea de locuri de muncă pentru populaţia din mediul rural şi garantarea veniturilor agricultorilor.

Măsuri:

●       Necesitatea renegocierii subvenţiilor cu Uniunea Europeană. Fermierii din România primesc subvenţii de 3 ori mai mici faţă de cei din alte state membre. Astfel, prin renegociere, oamenii vor beneficia de subvenţii la nivelul celor din Occident.

●       Susţinerea agriculturii ecologice şi produse tradiţionale ca mărci înregistrate. România trebuie să pătrundă şi să îşi consolideze o poziţie de lider pe piaţa europeană a produselor bio.

●       În domeniul industriei alimentare se doreşte creşterea capacităţii de procesare a materiilor prime provenite din agricultură şi sporirea calităţii produselor agroalimentare prin îmbunătăţirea cadrului legislativ din domeniu.

●       Elaborarea de programe naţionale pentru sectorul lapte şi legume-fructe: producţie, colectare, depozitare şi procesare.

●       Consolidarea organizaţiilor profesionale ale producătorilor agricoli (grupuri de producători, asociaţii şi cooperative). Se va reglementa piaţa de legume-fructe cu ajutorul  carnetului de legumicultor, certificatului de producător, cardului de acces în piaţă.

Nu spun că până acum nu s-au făcut lucruri, spun doar că este momentul să acordăm o atenţie şi mai mare zonei rurale.

Primul lucru de care mă voi ocupa, dacă voi ajunge în Parlament este dezvoltarea capitolului „Agroturism şi Turism rural” din „Legea Turismului”.

Este momentul să ne întoarcem faţa către satul românesc, aşa cum o fac ţările pe care le luăm drept modele.

Satul românesc, încotro? Dacă vrem să meargă înainte, acum este momentul să începem să-l dezvoltăm. Să facem o politică utilă, pentru oameni.

Satul românesc, înainte.

România Înainte!

Doris Moldovan candidează pentru un mandat de deputat din partea Partidului Naţional Liberal. 

SPUNE-TI PAREREA