Localitatea elveţiană Illgau este situată în cantonul Schweiz, unul dintre cele trei cantoane iniţiale ale Elveţiei, care au format prima alianţă, considerată fondatoare a statului elveţian. Deşi este o localitate de aproximativ 1000 de locuitori şi una dintre cele mai sărace din zonă (raportat la buget) Illgau este o localitate în care totul pare o utopie pentru români, într-un orăşel în care există 7 trupe de rock şi peste 600 de persoane plătesc bilet pentru un concert de muzică tradiţională. Oamenii trăiesc o viaţă pe care noi abia o visăm şi au o organizare administrativă şi multe reguli pe care românii nici nu le-ar putea concepe. Totul e pus la punct şi merge ceas, de la curăţenie, la colectarea selectivă şi până la investiţii majore.
Primul contact cu Illgau e fascinant şi oarecum ciudat dacă trăieşti în România. Curăţenie de nedescris, nici măcar un chiştoc sau un ambalaj aruncat pe jos. Pârăul care traversează comuna pare atât de curat încât ai impresia că trece printr-o zonă virgină. Niciun pet, nimic. Casele sunt aranjate perfect, cu o arhitectură asemănătoare şi se încadrează în peisaj, iarba are un verde ca-n desenele animate şi străzile sunt ca-n palmă. Fiind o zonă de munte, vezi oi păscând lângă case, pe strada principală, dar oamenii nu au garduri între ei. Îţi dă un sentiment de armonie.
 
Primul contact cu instituţiile din Illgau e la fel de interesant. Vrei să vezi cine administrează şi cine conduce o localitate care arată aşa. Ei bine, şi aici, surprize şi lucuri de neconceput pentru români. Primarul e ales o dată la doi ani, dar nu e susţinut de vreun partid politic. Primarul e voluntar, nu e plătit şi poate avea afaceri. Markus Burgler, primar în Illgau de peste 10 ani, are o firmă de construcţii. Construieşte case. Spune că oamenii au fost mulţumiţi de modul cum a administrat comuna şi l-au ales de mai multe ori. Are 6 consilieri locali care se ocupă de diverse probleme, de finanţe, de curăţenie, de apă şi canalizare, de proiectele de investiţii care se derulează în comună. Primăria are 5 angajaţi şi o mare parte din serviciile comunităţii se desfăşoară pe bază de voluntariat.
Apa. Apa care curge la robinet în Illgau este potabilă. Este captată din izvoare din munte, printr-un sistem computerizat şi monitorizat din Primărie. De exemplu, când apa dintr-un izvor devină murdară, este detectată de sistem şi se închide automat până se rezolvă problema. Elveţienii au sisteme de colectare a apei de ploaie şi hidranţi până în vârful muntelui. De exemplu, casa pe care şi-o construieşte primarul, are un sistem care colectează toată apa pluvială de pe acoperiş într-un bazin subteran imens, care este folosită la udatul grădinii şi la toalete.
Colectarea deşeurilor. Este un capitol la care judeţul Bistriţa-Năsăud ar putea lua lecţii serioase. Elveţienii colectează selectiv totul, de la diferite tipuri de hârtii, până la diferite tipuri de sticle sau de ulei. Pentru a reduce costurile şi pentru că este o localitate mică, cetăţenii îşi duc singuri gunoiul la punctul de colectare. Au două variante. Fie pun totul, la grămadă, într-o pungă roşie de unde este selectat de angajaţii serviciului de salubritate şi plătesc mai mult, fie duc deşeurile selectate şi plătesc mai puţin. Majoritatea aleg varianta a doua. Primăria valorifică deşeurile selectate şi are parteneriate cu alte localităţi pentru a putea negocia pentru cantităţi mai mari de plastic sau sticlă, pe care le vând la firmele de profil.
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (Pompierii) are un şef iar restul sunt voluntari din localitate. Serviciul are mai multe maşini de intervenţie şi se ocupă şi de curăţenia pe străzi şi de deszăpezire.
Elveţienii din Illgau au investit foarte mult în infrastructură. Au construit un tunel de aproximativ 500 de metri, în 1974, care a fost ulterior reabilitat şi modernizat. Tunelul este pentru maşini şi are intrare şi culoar separat pentru biciclete şi pietoni. Toate clădirile instituţiilor, Primărie, şcoală, grădiniţă sunt moderne şi arată impecabil. În urmă cu 5 ani, elveţienii din Illgau au construit o superbă sală de sport, cu diferite utilităţi. Sala a costat 6 milioane de franci şi are mai multe utilităţi. Este folosită ca sală de sport, ca sală de mese pentru elevi (cu bucătărie ultra modernă) dar şi ca sală de spectacole, unde încap peste 600 de persoane, cu scenă ridicată. La subsol, sunt spaţii pentru repetiţii muzicale, un spaţiu pentru activităţi de tineret cu biliard şi bar şi alte săli.
Dar să pătrundem în profunzime şi să înţelegem cum trăieşte lumea din Illgau. Fiind un orăşel mic, majoritatea oamenilor (aprox. 300) lucrează în oraşele mari din apropiere, în industrie sau în servicii. Sub 100 de oameni lucrează în comună, în Primărie, în bancă, magazine şi în agricultură. Restul sunt pensionari sau copii. În ultimii ani, mulţi tineri au ales să se stabilească în Illgau pentru a-şi întemeia o familie.
O fermă din Illgau pare desprinsă din filmele SF, dacă facem comparaţie cu modul în care se face agricultură în România. Elveţienii reuşesc performanţa de a obţine randament maxim din suprafeţe relativ mici şi în condiţii meteo nu tocmai propice. Statul sprijină fermierii cu subvenţii mari, fermierii îşi vând produsele la preţuri mari iar băncile oferă credite cu dobânzi de aproximativ 0.15 la sută! Toate astea au făcut ca oameni simpli să aibă ferme complet tehnologizate, cu aparaturi, utilaje şi clădiri moderne. Moştenită de la tatăl său, ferma unui consilier local din Illgau este o afacere profitabilă de familie. Acesta are 37 de vaci şi se ocupă exclusiv cu creşterea bovinelor, în special a viţeilor, pentru carne. Preţul kilogramului de carne pe care o vinde, în viu, porneşte de la 15 franci elveţieni şi ajunge la 35 de franci, la carnea de animal tăiat.
Şi-a dezvoltat şi şi-a tehnologizat ferma cu aparatură de ultimă generaţie şi lucrează împreună cu soţia şi cu cei 4 copii care deocamdată sunt la şcoală. Fiul său în vârstă de 15 ani, ne arată cum mânuieşte o macara pentru fânul pe care îl dă animalelor. Pentru munca câmpului, are cositoare şi tractoare mici. Tractoarele mari le închiriază, fiind mai profitabil aşa. Are maşini agricole noi, dar şi vechi, pe care le repară din când în când. Curăţenia în grajd se face cu aparatură specială şi tot bălegarul care provine de la animale este colectat şi apoi folosit ca îngrăşământ pentru păşuni. Iarba arată aşa de verde chiar şi în octombrie pentru că elveţienii împrăştie mult îngrăşământ natural, cu nişte maşini speciale.
Totul este ecologic şi totul este controlat, pentru ca animalele să fie sănătoase, dar şi produsele care ajung în magazine să fie ecologice şi de o calitate superioară. Legislaţia în Elveţia este foarte strictă în acest sens. De exemplu, fiecare fermier trebuie să arate că are cu ce să întreţină animalele în perioada de iarnă.
Elveţienii au salarii foarte mari, dar şi preţurile sunt pe măsură. Veniturile lor pornesc de la 3000 de franci pe lună iar salariul mediu este de aproximativ 5000 de franci pe lună. (1 franc = aprox. 4.2 lei) Un angajat al Primăriei câştigă aproximativ 7000 de franci pe lună. Preţurile însă sunt la fel de mari. O masă în oraş, la un restaurant cu preţuri medii, depăşeşte 50 de franci, o bere este peste 5 franci, o pâine aproximativ 2 franci. Litrul de carburant este aproximativ 1.55 franci.
Turismul este foarte dezvoltat în zonă. În munţii din zona Illgau există 7 pârtii de schi, de dificultăţi diferite şi cabine teleferice. Elveţienii iubesc muntele şi asta se vede. Au construit drumuri asfaltate până la altitudini mari şi totul e curat. Iarna, drumurile de munte sunt folosite pentru săniuş. Zona arată ca un adevărat Wonderland şi aşa se şi numeşte. Pe munte se fac drumeţii, traseele sunt foarte bine marcate şi în diferite zone sunt amenajate locuri de joacă pentru copii sau zone de picnic, cu grătare, bănci şi mese.
Elveţienii din Illgau au o viaţă socială foare activă. Au multe grupuri de activităţi culturale, de la muzică până la sport. În localitate există 7 trupe de rock şi mai multe formaţii de muzică tradiţională elveţiană. Se organizează competiţii sportive pentru amatori, la care participă persoane de toate vârstele, dar şi evenimente caritabile. De religie romano-catolici, elveţienii din Illgau merg duminica, în număr mare, la biserică, iar după slujbă socializează la restaurant.
„Trăim aici într-un paradis. Pentru noi, cuvântul corupţie nu există. Şi noi am trecut şi prin momente grele de-a lungul timpului, dar ştim că numai împreună şi cu cinste, putem face o politică bine implementată, care se reflectă în întreaga comunitate” – Markus Burgler  – primarul comunei Illgau.

SPUNE-TI PAREREA